Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Scrisoare 4

2 min lectură·
Mediu
Zilele astea am să-ți vorbesc într-o limbă pe care n-o știi
Să te uiți la cuvintele mele ca printre cioburile unui geam spart de o minge în joacă
La momentele care nu se suprapun
Ciudat cât de bine mă îmbracă descrierile altcuiva
Era ca prima zăpadă
Era ca prima zăpadă pe care fuge un iepure alb
Era ca prima zăpadă pe care fuge un iepure mușcat de o coapsă până la osul alb
E ca o dimineață nici caldă, nici rece, cu nori,
din ultima duminică a lui octombrie
când ceasurile s-au dat înapoi
dar nu îndeajuns
trebuia să ne întoarcem în secolul cincisprezece
când după ce ne-am crezut gata morți după amar de vreme și drum
ne-am lovit de un pământ
despre care nu știam că trebuie cucerit -
oricum atunci era noapte, când am dormit împreună
noi - „eu” și „ea” - și terra incognita
albastru și negru, verde sau cafeniu –
toate hărțile din ochii unui călător fără țintă arată la fel,
aparent descifrabil și inteligibil
inversăm rolurile
- te regăsesc în catedrală
La fel ca mulți alții, urci treptele din turn și vezi lumea de sus
În trecere
Chiar dacă nu știe, ar putea să rămână
Și să traducă imaginile în singurul sens – din lumea lui „a fost” și „era”
Ușile și ferestrele și timpul meu nu se închid și nu se opresc noaptea
Înăuntru totul curge continuu
Într-un indefinit spațiu dintre „tu” și „eu”
- Nu vreau să știu geometrie, nu vreau să calculez – nu vreau distanțe între A și B.
043.775
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
258
Citire
2 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Miruna Gavriliu. “Scrisoare 4.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miruna-gavriliu/poezie/210576/scrisoare-4

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-banuDBDana Banu
o poezie ce se remarcă printr-o construcție bună și printr-un mesaj redat cu limpezime, excepție pare să facă ultima strofă unde atmosfera se diluează oarecum, părerea mea,

cred că este prima dată când citesc un text semnat de tine dar cu siguranță voi reveni,
0
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Vâd uimirea în fața poeziei ce îmbibă lumea. Deosebit de interesante versurile \"cât de bine mă îmbracă descrierile altuia\", \"era ca prima zăpadă pe care fuge un iepure mușcat până la osul alb\", aici e multă prospețime și deschidere spre altundeva. Mai vorbim.
0
JBjames blind
Aduce cumva cu Terry Gilliam si ale lui imagini...
Din punctul meu de vedere, ultima strofa se rupe din context intr-o maniera fericita si completeaza precum un far de inchisoare intregul ansamblu imagistisc.
Per ansamblu observ o cristalizare placuta a versurilor scrise de tine pana acum...
0
MGMiruna Gavriliu
va multumesc mult tuturor pentru aprecieri
0