Despre oare cine mine

Am fost o fată violată cândva cu pungi lungi sub ochi verzi și dungi pe cur și Oberschenkel Mai vrea, mai vrea, mai vine să te ia cândva cândva și lumea va ceda nimeni vreodată nu și mă străpunge un dor dulce, o durere mare. --------------------------------- Scriam ca un copil, iubire Cu fantasme roz și frații Grimm Acuma mă topesc bacovian și n-am nici un plan, ba poate câteva Dar lumea e ca un ghemotoc în mișcare și lumea nu-i a mea. Îmi merge bine când scriu lucruri triste că-s pe hârtie și permise sărac stilou sau pix, îl văd cum tot îmi suferă el suferințele Dar nu îmi pasă chiar deloc. --------------------------- Sunt ca o apă dezumflată Și sunt o fomistă toată ziulica zi de iarnă, toamnă, vară, primăvară Mi-e foame de la 8 la 8 și stomacu-mi e ca un jeleu micuț mi-e foame-ntruna și mereu mi-a fost și culmea, tot nu pot să bag nimic înmine și când răsare, soarele nu îmi convine și mârâi de la 4 ani că mama-a vrut să m-avorteze și tata a băut. -------------------------------------------------- ce am în mine câteodată e o pulă, o privire, coarne sau semințe și dorințe. -------------------------------------------------------------------- cred ca am atâtea cuvinte, atâtea cuvinte, atâtea cuvinte, atâtea cuvinte, atâtea cuvinte... cred c-am atâtea dorințe, atâtea ființe, atâtea credințe...cred că am atâtea linii, atâtea lumini, atâția cretini... cred că cel mai mult amcuvinte strălucitoare strălucinde și un cuvânt mare care se tot lățește și cuprinde un mușchi din picior și-l trage până se-alungește... ---------------------------------------------------------------------------------------- Sunt puternică și tare sunt puternică și tare și sunt plină de picioare pe care stau dacă-mi dai un scaun, urc și stau în picioare. Sunt puternică eu ca un lighean ce ține apă clocotindă și picioare împuțite, jerpelite în apă fragedă și fierbinte și julituri pe piele și sare în răni și o poezie de Bukowski pe talpă înghețată cu unghii impecabile dar reci tată, rău de reci. --------------------------------------------------------- Am o voce eu; caldă dar pustie, ce se plimbă ca într-un film de scurt metraj domol prin Islanda de mine! ------------------------------------------------------------- Maraton de poezie și melancolie și durere și tristețe și ură și nedorire și avorturi și frică și pustietate și nevalori și rarități și golani și organe și necredinte și abandon și țărișoare și mare mare mare. Acum câteva săptămâni am visat o mare Înainte eram și spuneam că sunt îndrăgostită de mare că e a mea și n-o dau la nimenea, nimica, niciodată și ochii-mi verzuiau voioși și melancolici și plângeam când vorbeam de ea și-o voiam, o-mbrațișam. În vis era o mare și credeam că e a mea dar cumva nu era și eram încercuită de-un beton și mărginită de pumpe, de ulei, de deșert și de oameni ce voiau să sară pe ea, să-i ducă altundeva, dar marea se sinucidea cu valuri atât de agresive încât parcă își ardea mâna și făcea găuri cu țigarea ei de apă clocotinda.