Trecut 1

mă născocesc ca-ntr-o poveste mă inventez să mă iubesc mă uit și mir că mai exist sunt mut și stau ca un soldat deschis pe marginea patului la marginea bărbatului ca un țepus marcat de timp cu o floare în palmă ce vrea să viețuiască eu nu o ud în plic să pun aș vrea, niște rânduri rândunele să cuprind toți anii de obsesii și durere să iert cu dragoste deplină și de cal să mircea răduiesc în strună și pe mal de poezie mamă dragă lasă cadourile și dă-mi înapoi copilăria și capul asta-mi doresc e vina ta și-i și a mea dar vine vina de la tine și de la strămoșii pe care nu-i știu măcar e moartea-n mine și nu scap de ea.