Poezii

Eu sunt Miron, bine se știe, Vin n\'am băut, ci doar tărie, Mișel, molâu, zevzec n\'am fost, Iubind muieri am fost un prost. Închinare: Stimată doamnă și distinsă, Te rog acum să stai acum

Când Cerul se desface Și noaptea o prelinge, Iar norii îi preface În rouă ce atinge Pământul, pe-a sa față, Iar din țărâna rece Un suflet se inaltă Lăsând un trup să sece, Un suflet fără

Afară e frig, Strada pustie, Degeaba o strig, N-aude, nu știe. Acum o să-i cant Un cântec de jale, Să știe că sunt, Rob splendorilor sale. Iubiri ne-mplinite, Speranțe deșarte, Nopți

Doamne, frigul mă-ncolțește, Cruntă, jalea mă-mpresoară, Bezna-n ziuă năvălește, Inima-mi suflă să moară, Frica-n suflet crește,...crește!, Toate-au început sa

Virtutea și curajul în luptă se aleg, Cele mai bune roade cu trudă se culeg! Hrăniți la sânul trândăvelii, Voi sufletul v-ați pus cuminte, S-aștepte clipa socotelii. Făr’ de temei, curaj sau

Bobocele, păsărele, spiriduș, Hai la tata, vino-ncoace! Puiulică, bursulică jucăuș, Hai la tata să te-mpace! Lacrimi mici pe gene ude Scânteiază în lumină, Floare cu petale crude, Râzi cu

Îmi place să iubesc femei, Îmi place să golesc paharul, Îmi place viața cu temei, Și fapte am făcut cu carul. Eu recunosc că-s cam bețiv Și am și păru-n cap cam sur Și la muieri sunt cam

În fața Domnului mă plec, Și frică mi-e de Dânsul tare, Și-L rog pe Domnul să petrec, Doar fapte mari, cu suflet tare. Ca rupt din soare coborât, Drept pe altar de sacrificiu, Voi L-ați

Aștept să zici: “iți sunt soție, Copii iți fac și-ți jur credință!” Și jur și eu că pe vecie, Ai al meu suflet și ființă. Și din fireasca Întregire S-avem copii frumoși, o mie, Să-ți semene-n

“Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu slăbiciunile mele.” (Pavel, II-a Cor., 11,30) În zdrențe am umblat și prin gunoi, Pe pietre reci mi-am dus o soartă, Mă iartă Doamne, nu mă face