Nu poti sa privesti...

Nu poti sa privesti, decat de jos, cum scara urca spre infinitul clipelor. O spirala care se intreaba despre continutul fiintelor. Cand vei gusta din desavarsirea unui raspuns?! Uimirile au pofta mereu de fructul nestiintei. Cu grija, te macina mereu dorul \"aflarii\". E dura stanca cunoasterii profunde si cu greu ar putea fi patrunsa. Dar, cine va fi cutezatorul?! Ce dor, Doamne, ce dor! Da, iti este pentru ca vrei sa te intorci la ce ai iubit inainte, la profundele ratiuni - fiinte. Le-ai parasit, cam fara voie si dureros de repede, atunci cand nefiinta cti-a cerut-o. Si, iata, ca tot nu ai aflat nucleul micii tale curiozitati. Asa creeai si crezi tu, fara speranta... Apoi pe intinse asteptari ai adormit, incercand sa-ti odihnesti constiinta. Insa, iluzia nu poate fi inselata. Deci, iata, inoti, fara sa stii daca, intr-adevar, prin viata!...