Texte în proză

Uite, chiar chipul tău oglindește înălțarea pe clipe! Dar, uită, căci e amară iluzia gustată... Și, știi că e mai bine să nu lași cuvinte să se plimbe pe afară... Odată, într-adevăr, era un

Nu poti sa privesti, decat de jos, cum scara urca spre infinitul clipelor. O spirala care se intreaba despre continutul fiintelor. Cand vei gusta din desavarsirea unui raspuns?! Uimirile au pofta