Poezie
Natalia spuse...
1 min lectură·
Mediu
Natalia își spuse...
”și Dumnezeu ține lumea-n El”
și privind piramidele imaginare din clepsidră șopti..
că parcă nu-s cuvintele ei.
Dar cine să fi vorbit oare ?
e vorba despre intersecția dintre existențe
și cianura unui zâmbet livid, topit
în crinul pal de pe pieptu-nghețat.
Natalia privi spre far
”și lumea-L ține prizonier pe bătrânul dumnezEU”
clepsidra privind piramidele Cleopatrei de aramă șopti
că parcă nu-i nisipul ei cel care se topește-n soare
ca-ntr-o tainică lumânare
a cărei lumină ,
într-o panică lentă , sublimă
închide în al său sicriu ,
cuvinte frumoase,bomboane,iubiri...
de care nu mai știu
și toate câte vor mai fi fost ,
nici aceste nu le mai cunosc
să mă lăsați în pace și liniște să facem cu toții
Natalia doarme... și cu ea vorbesc și morții
001.432
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Robert
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Robert. “Natalia spuse....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-robert/poezie/14012609/natalia-spuseComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.