Poezie
De iarnă
friguri
1 min lectură·
Mediu
sunt fericit.
mi-e foame și mi-e frig.
de tine,
mai aproape mă simt.
mă smulge vântul
și viscolul mă poartă,
dincolo de gândurile,
copiilor din orfelinate,
bătrânilor din azil.
sunt fericit,
mă doare capul
ca un flagel,
ori parameci,
întreg trupul mi se dilată.
E iarnă, flori de gheață
se nasc. În inima ta iubito...
acolo e cuibul.
Sunt fericit
sau nu ?
Nici nu mai contează...
toate frigurile din lume pot să mă cuprindă
De tine, nimeni , niciodată de-acum...
nu poate...
o Nu poate...nici miercuri și nici joi
din unul cât suntem
să facă doi.
001.063
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Robert
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Robert. “De iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-robert/poezie/13999418/de-iarnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.