MIRCEA POPA

Fața ta “intelectuală” E pastilă sexuală La studentele-ți stătute Și-ndeajuns în cap batute Ori la fufe martaloage Ce le faci antropoloage. Mă,îți zici antropolog? Zău? Ești mare

E vremea cațelor ce mor Mor la servici și mor și-n mine Și-au fost atât de ură pline. Și azi se sting așa ușor. În tot se simte un odor E-o liniște în orișicine E vremea cațelor ce mor Mor

Tu în zi de Mărțișor Să te-nveselești de zor Cu miresme de amor Cu gust dulce de lichior. Să te scalzi într-un izvor Plin de dragoste și dor C-un bărbat cuceritor Nu paiață de decor.

A trecut încă un an Și tot n-am scăpat de clan, Care fură-n continuare Banii mulți din cercetare** Care-I toacă pe proiecte Inutile și inepte, Cu tematici fanteziste La luaze pupincuriste Sau

În sfârșit,un zâmbet fin Ca un vas de caolin, Clar ca și izvorul lin Și cu vin de Porto plin. Să fii plină de elan Ca Regina în divan Precum mierea în borcan Și să nu disperi în van Ca

Mos Crăciun să îți aducă Vorbe dulci cu miez de nucă Nu nuiele cu papară Ca să faci ca trenu-n gară. Să fii dulce-n uitatură Ca o miere îmbucatură. Și nu acră muratură De o bați numai în

Lui Madam M.* Ești o babă expirată Și la creier psihopată Ce intoxici mintea toată Ca o cobra-nveninată Cu doctrina ta spurcată Care prinde dintr-o dată La femeia cea ratată Sau în seamă

Îți doresc ca tu să fii Nu o floare-n bălării Ci o floare între flori Strălucind ca ziua-n zori. La ani douăzeci și șase Să n-ai parte de grimase Ci doar zâmbete frumoase Și momente

Tu de Sfântul Valentin Să te bucuri pe deplin Cu un zâmbet cristalin Clar ca și izvorul lin. Dragostea-i un dulce vin Alb și proaspăt ca un crin Neiubirea e pelin Iară ura e venin. Să fii

Ești un mare vagabond Cu alură de James Bond, Pe TEVE esti un flecar Iar în presă cioflingar Ce te dai justițiar Când ești un mămăligar Un lătrau și un măgar A lui Sorosh ban

Lasă-ți școala ta stresată Îți dă toată viața vie De ți-ai face doza toată Nime-n lume nu ne știe Vin` cu mine te droghează Între criptele de soi Unde noaptea fredonează Glasul vechilor

De 8 Martie frumos Să râzi cât mai copios De un banc cât mai haios Nu cu blonde și porcos. Să lucești ca o prințesă Ca subtil sculptată piesă Și nu fals ca o metresă Cu bărbați ținuți în

Te dai analistul cool, Ca un papagal fudul, Ce iei bani de la mogul. Ca manipulezi destul Pe poporul cel credul De talk show uri cam sătul. Ești un mare armăsar, Macho universitar, Cu

Îți doresc să nu ai parte De bătăie ca la carte, Sau de tipi cu fețe triste Ce dau pumni la feministe. Să fii cât mai naturală Dulce ca pralina rară, Și nu tristă și banală Rea ca o cireașă

Ești un porc pârlit cu paie Cu o moacă de pârnaie De îi dai numai bătaie. Ce beși sociologie La talk show uri gălăgie Ca penibilă regie.(1) Faci pe marele deștept Dar rămâi un biet inept La

Nu te-ai priceput! Sigur tu nu le-ai plăcut Că tot ei fugeau de tine? O,nu-i clar,nu-i clar Vasile ! Þi-am fost șef și știu eu bine Dar,să-mi spui,eu m-am temut Și pe toți eu i-am facut Ca să

În final,ce să-ți mai spun? Îți doresc să ai trai bun Ca un dar de Moș Crăciun C-un mascul ca un păun Să te f--- ca un tun Nu gelos ca un nebun Sau sălbatic capcăun. Viața nu-I o

Atâtea blocuri cad în seara asta. Demonul morții sfarmă-n mâini pământul și sulfă peste-o țară de lacrimi să se stingă. În seara asta-n care cad Atâtea blocuri,iubita-mI trup De muribundă stă

Anul Nou să-ți toarne-n dar Fericire în pahar Nu frustrare și amar Cu speranțe în zadar, Sau bătăi cu pumni sau par. Să te bucuri și s-ai parte De priviri ca fructe tarte Cu ținuta ca la

Flămânzi studenți,făr-adăpost Ne-ați pus pe umeri cât ați vrut Ne-ați umilit și ne-ați căzut Și vite noi v-am fost ! Lector pribeag,adus de spate De ai cu școala tu contracte Să-i cazi pe

O doza,dulce doză ca pudra de sidef În zgomot de furtună cu drag mă chemi la chef; Deasupra criptei albe a negrului mormânt Se vantură cosciugul de pietre cu pământ, Și intru-ncet în

Banu-nghite astăzi totul,ș-o justiție diformă Trece-n fața UE strâmbă,dac-a scos dreptății formă! Iar când fiica X cu Y pe ascuns s-au combinat Faptul în cancanuri presa e de-ndată

Ar trebui să ne naștem bogați Să devenim columbeni, Să fim în stare de a hotarâ soarta târfei în lume Să știm din instinctul primar ce crize pornesc Și iresponsabil să fie doar statu-n a

Marinarului îi place Sus acolo Sus acolo în sondaj Liber să conducă-n pace Peste presa-i Peste presa-I apanaj. Unde la sacoșe grele Curg mulțimile tembele Jos în piața Jos în piața în