Poezie

Nebunie

1 min lectură·26 noiembrie 2003

Mediu

Ca doua suflete ce mor

Pe-o canapea, in dormitor,

Luminile se sting alene

Ca versuri albe din poeme.

Iubirile ce sunt comete

Cu dare albe desuete

Ajung pe partii de zapada.

Dar ce e fara de tagada

E ca adopt un ras isteric

Si ce e culmea nebuniei

E ca scriu versuri pe-ntuneric.

013.300

Despre aceasta lucrare

Autor: mimish1ka
Tip: Poezie
Cuvinte: 53
Citire: 1 min
Versuri: 11
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

mimish1ka. “Nebunie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mimish1ka/poezie/56868/nebunie

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

EG Ene George✓27 nov. 2003

mi se pare ca ai un fel de-a scrie destul de imatur,cel putin din punctul de vedere al muzicalitatii.
poate ca-ti place tie alecsandri dar este depasit si pentru vremea lui.