În unele culegeri îmi apar epigramele modificate

Când văd catrenele matale,
Mă aliez cu editorul,
Că mă apucă brusc o jale,
De-mi vine să... îmi bag piciorul!

De aceea nici nu mai comentez catrenul postat mai sus:)
Sănătate, nea Mitru!
Cornel

Când văd catrenele matale,
Mă aliez cu editorul,
Că mă apucă brusc o jale,
De-mi vine să... îmi bag piciorul!
Rodean Ștefan-Cornel

Fiindcă-mi ești printre cei dragi,
De vezi că nu mi-e prea ușor
Și-mi scapătă câte-un picior,
Te rog maestre să îl bagi!

Da ai dreptate privind nivelul, îl simt și eu, și-ți mulțumesc pentru urarea de sănătate și îți spun că și eu îți doresc sănătate și putere de muncă în cea ce faci!

ceea ce

Editorul cunoscând româna,
Face ca să-nghit adesea hapul,
Fi`ndcă-și bagă-n epigarme mâna,
Rareori își bagă însă capul.
Miloș Petru

Cînd catrene corecteayă
Nu e o impietate,
Știm că el apreciayă
Epigrame-adevărate.

Cînd catrene corectează
Nu e o impietate,
Știm că el apreciază
Epigrame-adevărate.
Tataia

Ce-mi spui maestre mă privește,
Da-n epigrame-adevărate,
Își bagă mâna(nu în toate),
Și nu le-ndreaptă, le stâlcește.

Când văd catrenele matale,
Mă aliez cu editorul,
Că mă apucă brusc o jale,
De-mi vine să... îmi bag piciorul!
Rodean Ștefan-Cornel

Eu știu maestre, ți-e ușor,
Să-ți bagi în ele-ades piciorul,
Fiindcă ești de multișor,
Ãn dese cazuri, editorul.

Ce-mi spui maestre mă privește,
Da-n epigrame-adevărate,
Își bagă mâna(nu în toate),
Și nu le-ndreaptă, le stâlcește.
Miloș Petru

Dar spusa-ți nu se potrivește
Deși te crezi prea știutorul:
Nici într-un caz nu le stîlcește
Mai bine decît autorul.