Parlamantarii sunt mai mulți decât fotoliile din sala de ședințe

Tot din același handicap,
Îngrijorarea nu-mi ascund:
Sunt unii ce-au scaun la fund
Dar nu prea au scaun la cap.

Mitrule, Mitrule,
Accentuuuul in versurile 3 și 4 cade aiurea: "scaUn"!

În afară e aritmia semnalată (deja), e o forțare cu handicapul: lipsa scaunelor nu e un handicap.
Pe lângă asta - răutatea pe care îmi permit să o strecor la adresa aleșilor, nu la adresa epigramei: de unde parlamentari cu scaun la cap?
Premisă falsă, așadar.
Calimero

Știu, am văzut dar îmi plăcea ideea! Am postat-o și acum mai caut să o îndrept, mă gândeam că poate vine altul cu aceeași idee, mulțumesc.

M-am gândit la ce spui despre "handicap",dar deoarece lipsa scaunului la cap poate fi chiar un handicap serios, ziceam că merge. E drept că e o mică forțare, se găsește greu o rimă acceptabilă la"cap".
Cât privește răutatea față de parlamentari, nu toți sunt fără scaun la cap, mie îmi place Gabriela Vrânceanu Firea și crede-mă mai sunt. Problema cu scunul e mai mare la noi cei care votăm. Eu, care merg la vot de vreo 55 de ani, anul ăsta n-am fost la parlamentare, nu mi s-a părut demn să fiu reprezentat în parlament de nimeni din cei care au candidat în colegiul din care fac parte și asta deși nu pot zice că aș fi apolitic.
După ce am postat catrenul am constatat că suferă de cel puțin un "handicap" dar nu l-am scos(catrenul!) deoarece din câte știu nu se mai putea re-posta.
Mitru

Eu am votat doar foarte prost
De 55 de ani, vezi bine,
Și-am zis că nu mai are rost...
Și am gândit destul de bine.

Fiindcă nu mă pot abține: Acum 6-7 ani am făcut un infarct pe stradă. Atunci nu am știut ce a fost, n-am fost la medic imediat, dar vreo 20 de minute am fost terminat. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să nu mai conduc mașina. Nu mă temeam de moarte, eu nu am teama asta, dar mă socoteam un pericol pentru societate. Așa că îți dau dreptate, la o anumită vârstă unii chiar sunt un pericol pentru societate când pun ștampila, dar iartă-mă alții sunt toată viața.
sănătate,
Mitru

Nu mă temeam de moarte, eu nu am teama asta, dar mă socoteam un pericol pentru societate.
Miloș Petru

Atunci, de ce scrii epigrame?
Scuze, era prea pe țeavă, nu m-am putut abține...
Calimero

În parlament e-un handicap
Și-aleșii-s afectați profund,
N-au unii scaunul la cap
Iar alții nu-l au nici la fund.
Petru Miloș

Raționament fără fisură:
De-o vreme se întreabă toți,
Cei scaune la cap de-avură
Cum de-au înscăunat netoți?

Eu educat ca un țăran,
Ce nu se teme de sicriu,
Sunt stoic când un ORÃȘAN
Mă-nțeapă uneori când scriu.

Nu consider că pot fi un pericol pentru societate dacă scriu epigrame( mai ales dacă-s recunoscute ca epigrame!!!), totuși cred că ar fi bine să te ferești, maestre.
sănătate,
Mitru

Postez o variantă maai cursivă:

Mi-e greu de îndoieli să scap
Și cred că d-astea au mai toți:
Cum cei cu scaune la cap
Înscăunară-așa netoți?

Mi-e greu de îndoieli să scap
Și cred că d-astea au mai toți:
Cum cei cu scaune la cap
Înscăunară-așa netoți?
Tataia

Da! Când poporul doar decide-
În care sunt cinstiți și hoți-
E drept c-o să găsești netoți
La fiecare din partide.

PS: Mata crezi că cei care i-au înscăunat sunt toți cu scun la cap? Procentual cred că exact câți în parlament, doar repartiția pe partide e diferențiată și fiecare vede mai mulți la partidele pe care nu le-a votat!

totuși cred că ar fi bine să te ferești, maestre.
sănătate,
Mitru

Te iert pentru maestre, dar amenințarea ți-a scăpat, nu?
Să mă feresc de ce? Să nu calc în... păcat?

Calimero

Eu care-s tare tolerant,
Îți zic maestre ce gândesc,
Nu cred că te-am amenințat,
Prin ricoșeu doar mă feresc.

Hai să fim serioși, cred că ai înțeles că am glumit, doar suntem în zona umorului.

Calimero mai dau și un miel de Paște!
Deci Calimero nu Laurone!