pe aripi întunecate ...
îmi iau zborul ...
dincolo de melodia ființei
dincolo de timpul regăsirii ...
cutreier speranța
adulmecând o șansă...
mă lupt cu refrenul
ce dezintegrează culoarea
ce anume te-ar face să ... treci de un moment greu in viată? ... e un răspuns pe care oricat l-ai căuta in momentele respective ... sub nici o formă nu il vei găsi .. absolut toate variantele care
Umărul gol
Alunecă un gând
Pe trupu-ți fierbinte
Ce-aduce-aminte
De suflarea suavă
A unui înger născut
Din lumina ascunsă
De un miez de stea...
Străfundul alb
Al sufletului negru
Cenușă
pe vârful unui gând
îmi întregesc visarea
ce a cuprins cuvântul
unui fulg de amintire...
trecut prin vidul timpului
am renăscut între silabe
pe-o rază cățărat stă sufletul
minunându-se de-a
trăirea unui gând
într-o lume răsărită
în timpul unui vis
ce trece obstacolul efemerității..
contemplarea ființei
dincolo de ritmul
unui dans nebun
ce animă șoapta
captivă într-o
respira-mi gandul,
simte-mi chemarea ...
dincolo de zori
o soapta se trezeste
asculti o raza
ce-mi poarta sarutarea
privesti spre vis...
un zambet ce te cheama ...
Refrenul atingerii
Un gând înlănțuit de senzații
Timp nestatornic
Trecător spre veacul clipei
Cuprind taina
În anotimpul visului
Ce-ți învăluie suflarea
Cu aromele ființei ...
Te simt
trei
o zi o dedic
sunetului vioarei,
ce-mi soarbe culoarea
silabei...
o viață suspin
cu șoapte albastre
cuvintele-aleargă
să te prindă-ntr-o silabă ...
o eternitate doresc
să-nlănțui
îmi simt trupul
ușurat de trăirea unui sentiment
sunt o pană
ce zboară lin
în adierea vântului
purtat spre înțelegerea unei clipe
firul simțirii
mi se lovește de trupu-ți fierbinte
gândul
refren ce-mi îmbogățești suflarea cu umbre de culori alese din paletele unui pictor uitat de gândire ... delimitezi cunoașterea ce-mi îmbracă sufletul în zalele aurii ale cavalerilor copți pe
Picioarele-n noroi de le-ai avea
Eu ți le-aș săruta...
Precum un înger mi-alintă
O lacrimă ce mi te-aduce-n minte...
Ecoul unei buze
Ce tremur-a trădare
Trezește noapte-antreagă
Spre a-mi
alerg pe-un drum spre adevăr
un drum ce-i dincolo de mine
alerg si-acuma am s-ajung
căci capătu-i aici ... chiar lângă mine
îl văd ... îl simt
îl ocolesc ...
sunt orb în calea-mi crudă
e-un
după mine
e rândul simțirii
fior al amintirii
ce-nlănțuie chemarea ...
după tine
e rostul cuvântului
tresărire a visării
esențele trăirii...
după noi
o șoaptă apusă
un surâs uitat de
reamintirea unui suflet
sprijinit de vis...
un gând șoptit...
ferecat de lanțurile tăcerii.
risipesc un pahar de cuvinte
într-o suflare a nopții
desenez culoarea
unei imagini rupte dintr-o
trei fire din mine
alunecă spre tine ...
rima se destramă
iar lumea ... e plină de teamă ...
rima a dispărut
odată cu cuvântul
ce-mprăștie ... ce risipește
e gândul unui vis ... ce-adoarme
prins de suflet
mă zbat în visare
chipu-ți lucește
gândul meu ... e viața
pribeag ...
rătăceasc pe poteca
ce duce spre-o carte
ce-ți descrie chemarea ...
cuvintele sunt dulci
risipite pe
schimbarea ce te-ndeamnă
spre o risipă a ideii ...
o-mprăștii în poeme
ce devin strigări în semne ...
praful ce am devenit
e aruncat spre-o stea
ce încet devine
pura imagine a ta ...
pe
acum ...
când timpul e de partea-mi
mă regăsesc în tine
printr-un cuvânt ce ar crea
un lanț ce-ar intări voința ...
te cuprind c-o șoaptă
ce-ți dezvelește sufletul
într-o strigare oarbă
îti
o potecă a necunoscutului ...
o străbați azi
o-ncerci și mâine
pân-o descoperi în întregime..
în căutarea noului
înfuriat de tăcere
se rupe de sine
în rădăcina unui gând apare...
cutreier
Vibrează pământul
Cuvântul mi-e dur
Rănit de copite
Þi-alintă gândul
Alergi spre o șoaptă
Oșteanu-i rănit
Visarea te cheamă
Vitejește ... el a murit...
Tu vezi doar risipa
Descifrându-mi