Poezie

Pe mare, la drum lung

1 min lectură·28 aprilie 2004

Mediu

Neștiind secretele

unui înot pe spate

ori fluturările pe-o

apă dulce,

îmi deschid pânzele pentru

captarea undelor de vis

Catargele sunt sus!

\"Apucă vântul de miazănoapte

și plutește în mireasma

brizei sărate!\"

Mistralule bun, du-mă,

ia-mă, plutește-mă și ajunge-mă

Îți simt adierea buzelor-petale

și sticlirea irisului

în noaptea argintie

Mă plouă,

mă tot plouă cu săruturi și cuvinte

și cu pietre împodobite

pe trunchi de femeie,

pe bolta fără nori

Haide, haide vânt!

Îmi deschid pânzele...

Catargele sunt sus...

Suflă-mă...

(într-un moment, Marianei mele)

023.477

Mihai Suciu. “Pe mare, la drum lung.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-suciu/poezie/71672/pe-mare-la-drum-lung

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

forta poemului sta tocmai in ultimul cuvant \"sufla-ma\".Apoi, se naste o alta poveste, pe o alta mare...

MS Mihai Suciu✓29 apr. 2004

Thais, multumesc pentru \"idee\". Da, ai simtit bine forta poemului in ultmul cuvant.
Multumesc pentru citire si recitire.