Ghicitoare

primul cuvânt ivit în gând
(07:33)

al doilea
(07:38)

Nu, nu este păianjenul și nici umbrela.
Apropo de umbrelă, nu este recomandat să se folosească în situația dată.

din nou bătaie de cap- poate fi și vopseaua pictorului, dar, mai medităm...

să fie CEAȚÃ...

este vorba de VOLBURÃ.
așa-zisele ghicitori ale d-lui Miron par mai degrabă niște mici teste de cultură generală, înșirate într-un catren presărat cu aritmii: dacă luăm fiecare un dex facem cel putin 10-15 "ghicitori" pe zi; eu parcț auyisem de la unii specialiști ai genului de construcția unor piste false, etc...

evident "parcă auzisem" :)

n-aș fi ghicit volbură, dacă asta e, cum nici stihie. parcă vârticuș, sau fuior... nu mai știu... îi ziceam la vântul ăsta cu vârtejuri. ceață aș mai fi zis - s-a luat :-). și jaluzea, da' e cu ață.
(07:29)

Da este vorba de VOLBURÃ.
Vă mulțumesc tuturor, inclusiv domnului Prundoiu care se dovedește a fi un expert în ale scrisului, cu o cultură rafinată și deloc răutăcios.

Dan stimate domn
"fie iarnă fie vară"
creșteți volbura-n balcon?
de-i așa cu capu-n ceață
recunosc sunteți subtili
și mă plec în fața voastră...

trilui lir și iarăși lir...Ioan.

VÓLBURÃ, volburi, s. f. I. 1. Vânt puternic cu vârtejuri; vârtej; p. ext. furtună. ** Trâmbă (de zăpadă, de nisip, de praf etc.), sul; învolburare. ♦ Fig. Tulburare, învălmășeală; gălăgie. 2. Vârtej de apă; vâltoare, bulboană. II. Plantă erbacee cu tulpina subțire, târâtoare sau agățătoare, cu flori albe sau roz, având corola în formă de pâlnie; rochița-rândunicii, poala-rândunicii, poala-Maicii-Domnului, adormitele

de-aceea doamnă dragă
am ridicat rochița-rândunicii în balcon
că iarna îngheață de frig în zăpadă

sărut mâna. Ioan.