Lumina aleasa se vrea adorata
Continuu se lasa cu drag asteptata,
Ma vrea la picioare sa-i cad si sa-i spun
Ca dorul cel mare doar el i-l supun.
In lumea din care
Sub usa ce duce spre nestire
Se imbulzesc momente lungi si grele
Imi spun ca e nebun trecutul
Dar oare as putea eu fara ele?
Ei bine, imi e dat sa aflu
Nu doar ce vreau, nimic
Gandind la necunoscut prin
perdeaua de amintiri
si legate cu firul iubirii, ma-ntreb
Oare stiu? Oare stiu sa adun momente
In vitrina saracacioasa cu sticla mata?
Sa fiu eu strain de-a
Mereu esti langa mine-atat
Imi trebuie sa stiu si-mi este bine.
Acum de stiu ca te-am pierdut
Ma regasesc in al meu gand.
Pe strazi inchise de oameni grabiti
Sa afle cum ziua de maine
Ma pierd in rabdare, in clipe de vis
Oceanul de ganduri adanc ma scufunda
Iar tarmul e departe, de-orgoliu-mi atins.
As bea tot intregul ce-acum ma-nconjoara,
Dar spune-mi, atunci , ce-ar
Incerc sa imi indrept fiinta
Spre orizonturi inca virgine
Sa-mi spuna ca mi-e blestemat visul
Cu ganduri, mai mereu, obscene.
Adeseori aud un glas in soapta
ce ma-mpresoara nemilos
Cu gandul stramutat in carte,
Ma uit la vremea care ma desparte
De primii pasi in viata si de toate
Momentele ce m-au facut un calator...
Prin veacul insemnat de singuratate.
