Poezie
de unde se adapă calul războinicului singur rămas
1 min lectură·
Mediu
dimineața după furtuna asurzitoare,
din ochii ei se adapă calul războinicului singur rămas,
în ochii ei el se spală pe mâini de nămol
pe față se spală de sânge, își îndoaie mâna
și numără în tolba lui trei săgeți,
pipăie cu mâna buzunarul mantiei
și scoate steagul mototolit, îl scutură
îl sărută, îl îmbetește, și-l pune la loc,
se așează pe buturugă și își repară arcul
războinicul singur rămas privește apoi calul
ce se adapă din ochii ei, acolo unde se răsfață luna,
ascultă cintezele, ciocârliile, mierla, graurii,
fluieră apoi ochilor ei un cântec îndrăgostit
din fosta lui țară.
001.865
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihai amaradia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
mihai amaradia. “de unde se adapă calul războinicului singur rămas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-amaradia/poezie/14093489/de-unde-se-adapa-calul-razboinicului-singur-ramasComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
