Pace Vouă
De strajă avalanșele cuprind tot povârnișul stâncilor de după nouri Sionul pare că străluce sinonim cu soarele pe crini albi, mărgăritari de rouă, catapeteasmă nouă, Pace Vouă!
Freziilor albe
Iarnă, freziilor albe Dă-le alb strălucitor Și din Soare câte-o rază Dulce-al inimii fior! Iarnă, freziilor albe Dă-le nimb, smeritul dor La icoane de le-oi pune Pace-mi vie, șoapta
Zoriori domnești
Noapte înstelată Iesle luminată Pace și Iubire Dalbă adumbrire. Zoriori domnești. Cetină de brad Adieri de nard Candele se-aprind Lui Iisus, colind. Zoriori domnești. Dalbă
Prin Înalturi
Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu Precum o rugăciune, veșnic vie, Adie! Năframele de cer, înmiresmând suav din rugăciunea Ei, Se izvorăsc cu Mir și Sfântă Liturghie! Se-aud cerești
Ce dor din alabastru?
Ce dor din alabastru, a curs din înălțimi Cu tainele iubirii prelins pe adâncimi? Mi-ești sfeșnic tainic, mamă De dincolo de noapte! O punte de cristal, pe spații sidefii... Când înfiez din
Poteca de safir
Neînserat Iubirea, Ne fie cugetare, Un mir de nevoinți Ne-mbrace cu Nădejdi, Prin tainic legământ Prin sceptre curcubee, De-om osteni , Ne-o ține, cu pacea de mireasmă
Rourează-mi Doamne
Rourează-mi Doamne, crinii cu iubire Salbele de psalmi, ruga de safir Ancorează-mi duhul în mărturisire Și pecetluiește-mi fruntea cu cerescul mir. Din pridvor de cer Sceptrul Crucii
În ceas smerit de seară
In ceas smerit de seară coboară Doamne, blând În minte să-mi vorbești și-n inimă și-n gând! A toate Împărat a Ta e viața mea În linul sfânt al serii să te slăvesc aș vrea Vrăjmași cu trup și
Floare de creastă înaltă, rourată
Amforă de rugăciuni, Sfântă Justina fecioară Cu sceptrul Sfintei Cruci și cunună cerescă În fulguire harică, ușoară Pași adanci prin smirnă și mir Duh smerit, porfiră,
Cu fruntea de zefir în mir de primăvară
Cu plecaciune sfânta, soseste mart` în zori Firav, in verde rug, săltand mantia-si albă Causul primaverii cadind tamâie-flori In adiere dalbă. Ne ciripesc in triluri, la stresini
Din cupa ta cereasca
Cu buze necurate si spinii de pacate M-apropii de-a Ta slava, vai mie sunt pierdut Atinge-Te Iisuse de sufletu-mi in moarte Din neaprins Potir, Treimic nevazut. Omoara ispitirea ce intru noi
Asculta-mi Doamne ruga
„Împarate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le implinesti; Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne
Topind din gand, privirii
Petalele de ceară, aurii Inchina-n sfeșnic, pe altare, Nobletea lor, lumina… Si pașii care trec prin pajiști argintii Sfințesc cadranul cerului, Hodina. Zapada de pe ramuri topind
Gătiți-vă pustiul în pas cu sfinte șoapte
Cu Israel către Iordan Izvoarele stau punți din veghea apelor ne adumbresc Cerurile deschise, a mântuire, botează prin Ioan Adâncurile neștiute, tăcute strălucesc. Sihastră, lăuntrica
Agățat de suflet, Anul
Agățat de suflet, Anul Pe un țaigăr de pocal Varsă pulbere de stele Tămâind cu La mulți ani! Dintru jilț ceresc de smirna Curge pacea zorilor. Noaptea-n jerba de lumină E crăiasa
Plugușoare de cuvânt
Glob! ti-e Anul Nou, ceresc ! Inima de constelații In căușul îngeresc Bate toaca ăstei nații. Vin steluțele de fulgi Cu colindul dezrobirii Crugul din ceaslov si giulgi Dangăt sfânt al
Emanuel
Bucură-te ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine! Se înfioară spicul Pe holda cu mireasmă Din toate ale sale Șăgalnic cerul sfânt În imn de Aleluia, pe inima de
Simboluri
Simboluri strălucesc prin aer, Nu cern cu roua, tăcere nesfârșit In pietre vii, cu rugile tezaur Ne dăltuiesc albastru Vegherile zenit.
Cu mreaja cuvântării
Coral al apelor, pescar pe mări, ceresc Cu mreaja cuvântării din duh de limbi de foc Năvod înalt țărânii, cu dor dumnezeiesc Adâncul țărm, noroade, prin tine își fac loc. Cu sfeșnicul de
Ocrotitoare Sfântă
Ocrotitoare Sfântă, Inima Cuvântului Stăpâna Lacrimă de Mir, cu omofor de nori Ne primenește cerul, Alungă patima mormântului Păzește-ne cu strajă de candelă și sori. Purtați în vas,
Să-ți prind în gând miresme de migdal
Mi-s pruncă-n cerul stelelor de ape Mi-s scâncet întru lumea ta Adânc în spicele de lapte Sol pașnic dintru vijelie grea. S-au tălmăcit boboci timizi de trandafir In pasul hăituit ce se dorea
Dalbă noapte
Dalbă noapte, îngerească Domnului din noi Maica cerului să nască Sufletele noi. Dalbă noapte întru peșteri Magii se închină Stelei unde se oprește Pruncului Lumină. Dalbă noapte peste
Arhanghel Gavriil
Voievod al oștilor cerești, de Dar Al Tainelor, al Bucuriei, Din cerul celui Preaînalt, eternul Har, Înțelepțește-ne-n smerenia Mariei. Arhanghel Gavriile, rodire din Duh Sfânt Vestești,
Din pironite mâni
S-au răvășit secundele prin nori Clepsidrelor cu zorile de minte În torțele cuvinte, precum în candelabre sori Prelinse picături din harul celor sfinte. Destăinuite-s rugile cu lacrimi În
