exerciții de sinceritate – (re)modelare

tace piatra până la mâna sculptorului zâmbește dispar zilele în care nu se întâmplă nimic când nu mă așteaptă nimeni mă descopăr o piatră mică sub o piatră mare câte bătăi de aripă construiesc iubirea și câte frământări fac scară până la cer o clipă de odinhnă în brațele tale face cât o mie de ani de dragoste o secundă mă separă de eternitate și cât dor și câtă speranță