Mihaela Plesa

Anton, m-ai pus pe ganduri cu pirueta necesara. Voiam doar sa te avertizez ca nu este si suficienta, dar e mare lucru sa simti nevoia ei. Cata dezarmanta sinceritate!
Felicitari pentru aparitiile de pe liternet si ziua literara( nu ai reusit tu sa il aburesti pe redactor si tot a scos de la tine ceva, o poezie adica).
Si uite ca l-ai facut pe Adrian sa se exprime in rime, mea culpa, asta nu se spune aici.

Alma, mi-a placut partea cu cercul, el se joaca, da, cateodata se fuge cu el( asta numai cand suntem mici si ne jucam in tarana, sunt multe intelesuri care i se pot atribui.

Draga Sache,
Iti scriu aici pentru ca ma cheama Mihaela si am o solutie la \"problema\" ta. Eu am vrut dintotdeauna sa fiu baiat, am crezutca e minunat sa fii baiat. Si simplu. De exemplu cand mie imi vine sa plang( si plang cam des), tu, baiatul nu trebuie decat sa faci fata aceea de om care intelege si cu degetul mic sau aratatorul sa imi stergi o lacrima. Eu inteleg ca tu m-ai inteles, ca esti cel puternic si mie imi trece.
Daca eu as fi baiat, sa zicem baiatul Sache..hmm nu stiu cum ar fi. oare crezi ca as putea sa aleg ce baiat sa fiu?

Daniel,
Sunt puncte asupra carora cadem de acord. Asta e bine. Comunicam, nu? Invatam. Cine crede ca scapa de invatat devenind profesor greseste, dar ce sa fac, mai gresesc si eu, doar de cateva ori pe zi. Si ca sa iti arat cat de gustoasa a fost cafeaua pe care am baut-o aici impreuna o sa rescriu acest text si nu oricum, ci deschizand cele trei usi semnalate de tine. Am o predilectie acuta spre ferestre, dar cateodata nu e de ajuns sa deschizi o fereastra, sunt lucruri care nu reusesc sa se strecoare pe acolo.
Sunt convinsa ca te-ar amuza teribil daca ti-as spune ca asa sunt eu( autoarea), nu prea imi place sa transpir si imi bag nasul prin multe unghere, fara sa reusesc cateodata sa vad mai departe de unghiul diedru.
Mia -rins bine si partea din urma a mesajului. Nu stiam ce efecte au aceste texte asupra cititorilor de un anume soi, sa-i zicem soiul D.( poate m-am grabit aici cu incadrarea, dar intuitia a tasnit inainte).
Am citit cate ceva din cele sugerate de tine aici. In ultima vreme ma cam luasem cu plantatiile de bumbac sudiste( care sunt de-a dreptul coplesitoare cand infloresc) si cu anumite carti premiate cu Pulitzer( invidia...) si am neglijat un alt fel de literatura in aceasta perioada.
PS: cateodata te prefaci ca ploua si incepe sa ploua, ai observat?
Cele bune, mai citim, mai vorbim.

Si inca ceva. E important sa stiu ca cineva crede in steaua mea, fie el unul dintre vagabonzi, filozofi- soricei de bilioteca si rame subtiri de ochelari, filozofi amatori fara ochelari si cu miros de munte,fat- frumosi de portelan, contabili cu haina dublata de cotiere, electricieni cu ghiozdan in loc de trusa de scule, etc.

Iarasi pare ca nu am inteles nimic si ca am luat-o razna peste campul de cuvinte, dar nu m-am putut abtine sa nu iti multumesc, in felul meu.

Inainte de retragere, ma gandeam ca o sa lasi undeva un exemplar din Misterele Bucurestilor. Am uitat sa iti spun, sunt innebunita dupa mistere.

Daniel,

Probabil dialogul acela poate fi simplificat, cred ca urmeaza, dar m-am amuzat \" sir aberant de replici fara nici o noima\"( icon hlizit), fumoasa si neasteptata caracterizare cu care se intampla sa fiu de acord la momentul acesta distantator t.
Ultimele afirmatii din comentariul tau insa nu isi au sensul decat intr-un context intim, pe care numai tu il stii.
Noroc ca toate aceste lumi coexista, imi spun.

Michel,

Nu stiu exact, cred ca pana la urma se pot admite ambele poezia/ proza si proza/ poezie, depinde de tendintele modei si de maiestria cu care le manevrezi. Pana la urma ziceam ca aici poezia m-a luat un pic pe dinainte.

Daniel,
Am inteles ca trenul tau a plecat,ne intelegem bine, sigur, iar daca nu ne mai potrivim, ajustam, atat cat sa purtam o discutie folositoare si civilizata. Iar, cel mai important este, zic eu, ca ne citim. Eu inca nu m-am inrolat in a scrie cartea, cateodata ma tem sa parasesc o lume nascocita in mare parte de mine( si ma refer aici la textele bagabontul, Agariciul, La garaje, etc)sau sa ii gasesc un sfarsit cand eu nu vreau sa se sfarseasca.

Alina, nu trebuie sa te scuzi ca nu esti un comentator, important este ca scrii si iti expui punctele de vedere din punctul de vedere al celui care scrie acelasi gen.Nu stiu daca voi scrie mai multe povesti folosind ca baza acest text pe care eu il consider mai putin reusit decat prima parte, care de fapt a dat startul. Am vrut sa fie un fel de imagini vazute de la fereastra acceleratului, cu o tenta ironica, altfel ar putea deveni un text de analiza psihologica si nu stiu daca sunt in stare sa scriu asa ceva.

Lore, intr-adevar titlul poate parea nepotrivit pentru aceasta parte, eu zic ca partii intai se potriveste, iar aceasta parte a doua va fi refacuta. Tin la el, la titlu, eu asta am vrut sa spuna.

Flaviu, sunt de acord cu tine in mare parte. Minodora a incercat sa fie sincera, de aceea a scris pagini de jurnal. a incercat sa fie si curajoasa si sa isi asume eticheta unor intamplari in care s-a trezit peesonaj principal, cu voia ei, sau ca asa ne azvarle viata cateodata in miezul unor intamplari.
Ma bucur ca razbate sentimentul, care exista, multumesc pentru aprecieri, astept oricand sugestii de la voi.

Alina, mie mi se pare ca te prinde acest stil deocamdata, reusesti sa strecori si amaraciune printre exercitiile astea de umor, atat cat sa nu le desublimeze. Finalul inspirat. Nu stiu cum te-ai descruca daca ar fi sa scrii altceva, dar cat mai ai material si resurse poti sa insisti linistita pe calea aceasta.

Dragul meu cherrie,

Nu esti tu genul care sa faci pe interesantul, desi sincer ai avea cu ce: esti citit, esti cult si mai ai si maniere ar fi zis cineva. Si acum stiu pentru ca ti-am citit textele. Am avut si cateva scapari in privinta traducerii(icon sad)si cateva sugestii minore in privinta unor secvente peste care treci prea usor, intr-un text care se vrea \"studiat\".
In momentul acesta si la nivelul meu de intelegere si nefoarteprofunzime scrii interesant. M-am gandit la alt termen, dar nu mi-a venit la indemana.Planurile acelea fac toti banii si tot fantasticul. As vrea cand te citesc sa te citesc pe tine, printre altii.

Te salut, comentatorule!
Si vezi ca s-a intamplat ca in \" fete si alte chestii rusinoase\" ( partea a doua, nepostata inca, multumiri pe aceasta cale ca mi-ai mintit de ea), adica s-a intamplat cum ziceam eu pe acolo pe undeva: de multe ori Minodora a fost acuzata de superficialitate, sau sa zicem \" nu foarte profund\". De catre barbati, bineinteles.
Crede-ma ca mi-au prins bine vorbele tale si poate ca te voi surprinde intr-o zi cand voi scrie profund. M-ar intersa o discutie pe tema \" prozatoare fiind, nici nu e cazul\". Cred ca vad de ce spui asta, dar sunt, ca si Minodora, foarte interesata de parerea sexului opus.
Nu stiu sigur daca ai inteles partea cu inceputul si sfarsitul, sau poate e unul din lucrurile care nu trebuie intelese ci simtite.
Eu ma duc sa te citesc putin, tocmai am descoperit ca scrii proza.

Aproape ca nu te dezminti pana acum. Textul acesta este favorit din cele postatte ultimele.
Acel \" mai bucuroase ca niciodata\" asociat cu \" fripturi\" are un farmec deosebit, un sadism tandru daca se poate spune asa.

Adrian se da huta- huta in barca asta cu limbi straine, oare o iei cu tine si la tara? Ca acolo omul se mai spala si apa cu pamant si fara dictionar.
Si zici ca iti tii promisiunile? Asta e bine, esti de onoare si simpatic pe deasupra. Pe dedesubt nu se stie niciodata...

Eu cred ca aceasta poezie este una excelenta. Si nu pune nici o poza, lasa asta pe seama descifratorilor.

Interesanta ideea si targul. Dar mai ales rinocerii, au farmecul lor deosebit in poezia ta. La rest se mai poate lucra, dar vine si asta cu timpul.

Nu as fi pierdut un astfel de eveniment, dar nu se poate altfel. Curaj stiu ca ai, restul conteaza mai putin. Noroc !

intre umerii mei luna
inger palid
suspina

Cam asa as reformula eu textul tau. Mi se pare greoi si incalcit, imaginea este puternica, vie, dar merita simplificata.

\"Drum este oriunde
imi voi lasa piciorul\", o sa imi amintesc asta de cate ori piciorul meu va gasi sau pierde un drum.
Si sarutul este acolo unde.
Intr-adevar poezia ta a fost un prilej de meditatie. M-am gandit mai ales la reflexivitati si tranzitivitati ale relatiilor: drum- picior si sarut- palme.

Acel \"cool\" da un aer de batjocura textului, ca si cum nici tu nu te-ai lua in serios. L-as vedea potrivit in cartoons sau o piesa de teatru in care unul din personaje este posedat de acest tic verbal.
Textul este alert si imi place, se gusta repede. Daca ai rabdare si pricepere eu as zice sa il dezvolti, \" scheletul\" acesta promite.