P.12: Neclintit

1 min lectură·16 februarie 2004

Mediu

P.12: NECLINTIT

te cuprind cu un lant negru si greu

este lantul carnii mele

in care numai tu

ai dreptul sa faci focul

asa cum se facea focul in Comuna Primitiva

asa cum se murea in Comuna din Paris

asa cum zac mortii in comuna nasterii tale

soarele arde intreg albastrul cerului

si umbra lui ne urmareste

ca pe doua fripturi ale vietii

mai bucuroase ca niciodata

023303

Despre aceasta lucrare

Autor: Alexandru
Tip: Poezie
Cuvinte: 67
Citire: 1 min
Versuri: 12
Actualizat: 1 mar. 2026

Cum sa citezi

Alexandru. “P.12: Neclintit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-0007171/poezie/63439/p-12-neclintit

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Tudor Negoescu✓16 feb. 2004

Două fripturi în sînge
și nervi...

Mihaela Plesa✓16 feb. 2004

Aproape ca nu te dezminti pana acum. Textul acesta este favorit din cele postatte ultimele.
Acel \" mai bucuroase ca niciodata\" asociat cu \" fripturi\" are un farmec deosebit, un sadism tandru daca se poate spune asa.