Cel mai fericit a fost Bagabontul cand a primit cadou de ziua lui, masina de citit ganduri. Nu ca ar fi primit vreodata un cadou de ziua lui, asta nu se intampla pentru ca nici tanti Matilda,
De atunci nu se mai intamplase nimic. Oamenii visasera vise in continuare, nimeni nu le mai impartasea la vechiul loc, pe acoperisul darapanat din Bucuresti. Desi acoperisul exista in continuare, iar
In noaptea aceea ardea acoperisul. Oamenii se tinusera departe de dogoare, de plictiseala, de vara. Dar vara ii razbise. Disparusera cainii, vantul, nu mai respirau florile, amutise pamantul sub
Luka avea ochii stranii. In rest slab, mediocru, chiar urat, un fel de soarece cu un cap mic, corpul prelung si un farmec aparte, greu de descris in cuvinte. Pentru ca pana la urma cu asta ramaneai
Bagabontul se lecuise de extragerea radacinilor patratoase intr-o vineri, cand tot satul Cetate, motaia sub arsita amiezii, la umbra unui dud, intre macatele din camera de la strada sau in bucataria
Agariciul nu era tocmai un inger. Dar nici om sau pasare. Luca i l-a lasat ei cand s- a mutat, cu Madama Directoare cu tot, in alt cartier. Tanti Aurica nu s-a putut abtine sa nu comenteze
- Partea a doua-
Si mai avea Bagabontul un narav. Nu stia cum sa se poarte cu oamenii care se purtau prea frumos cu el. Lucrul asta il dezarma complet. Puteai sa te bati cu el, te zgaria, il
-Partea intai-
Bagabontul zgarie ca o fata si mananca felii groase de paine cu magiun de prune. Vara alearga pe ulitele satului cu semilune de pepene verde, cu obrajii siroind a zeama rosie si
_ Partea intai _
Plaja era mai tot timpul pustie la ora aceasta, faptul ca acum se plimbau indragostiti, se jucau copii supravegheati de bunici, il irita. Ca si cum devenise oarecum proprietar de
La varsta asta nu poti avea mila de baieti. Si de ce ai avea? Nu sunt ei cei care dau startul razboaielor, cei care se folosesc de oglinzi in timpul orelor de istorie, numai pentru a se edifica
Cobori din personalul de Vintu . Avea cu ea: sufletul franjuri, un rucsac de Ata albastru si doua sandwich-uri cu salam de sibiu si branza.
Se aseza cu greu pe o banca de pe peron, dupa ce traversa
- Partea a doua-
Bineinteles ca englezii sunt politicosi.Urma sa ma conving de asta inca din prima zi. Soferii de autobuze te saluta cand urci, cand cobori. Odata chiar mi s-a spus:
- Good
-Partea I -
Vremea ca si oamenii sau oamenii ca si vremea?
Avionul decolase,am simtit exact momentul undeva in capul pieptului. Am incercat o vreme sa stau in pozitie cat mai apropiata de
Mama ii lasase pe un umeras hainele de serbare. Nu mai intelegea nimic. Era joi. Tata se invoise de la serviciu si o sunase pe doamna. La inceput se bucurase. Brusc devenea importanta. Ca atunci cand
Primul sarut…
Simtea si acum mirosul puternic de vopsea proaspata intepandu-i narile, dandu-i starea aceea de incordata asteptare si euforie fara sens nemaitraita pana atunci. Vedea si pasarile:
Lucram la etajul 10 al cladirii. Birouri mici, ingramadite, un labirint hidos. Imi doream sa il pot survola intr-o zi, probabil ca as fi dezgustata de sobolanii care plimba niste dosare in mana, opt
