Pe o plajă de cuvinte

Mihaela, Sache nu se pricepe la poezie. Dar, de placut, imi plac foarte mult. Si cum ti-am zis: te pandesc :)

La textul matale, parerea mea e ca ultima strofa strica ritmul. Poate asta ai vrut, nu stiu. O sa te comenteze poetii, Sache atata zice. Sau poate datorita cuvantului sperii - speriate care se repeta... Nu-mi dau seama. Dar tu nu te lua dupa mine, ca nu-s priceput in ale poeziei.
Ne regasim la urmatoarea poaezie :)
st

Mie mi-a placut si ultimqa strofa, poti zice, eventual: \"Să alerge AȘA speriate în vârtejul gândurilor\". Interesanta poezie...

da, știu, erau două, pe urmă am zis că de ce scriu eu două pe doua ferestre când poza din suflet e una... și+am decis economic, , că aparțin una alteia în aceeași pagină. Tu judecă și zi, mă bucur că ne oprim în poezii pe aceleași versuri, și-odată câinele va lătra lupul și voi fi prima oaie care știe din timp că trebuie să \"sară în lună\"...
Mă bucur mult că mai stai pe-aici, în locul tău fugeam de-mi rupeam picioarele, precum internetul ăsta care mă păcălește constant, când acasă, când nu. Și \"speriate\" m-a zgâriat pe retina criticului din mine, Însă ...nu am gasit altă ...ri(Â)mă de cuvânt care să le-nlăture...decadența.
Nici prima cu a doua nu au același vers, a treia este pentru copii și eu mă bucur că mai vii.
Silvia, ochiul meu din umbră...te salută și execută în liniștea muțeniei gestul astral și nebănuit de revendicare a formei-substanței regăsite. Adjudecat, săru\"mâna.