Mihaela Manole

E nou, e sublim, e devreme. Prin noi curege un ocean de dragoste. Prin el am plămădit o minune Prin el am plănuit o lume. O lume de senin și visare O lume pentru acum și mai ales Pentru mai

Gândul drag și gândul bun Le aștern acum pe pat, Vis frumos sub cap iți pun Cu-al meu suflet te-nvelesc Noapte bună, te iubesc! Somnul drag și somnul dulce Să te-aline, să te culce!

Sclipire de apus larg răsfrânt În al tău zâmbet Cald, roșu de soare Îmi pătrunde prin ochi În suflet, Mi-l mângâie, mi-l ia Și mi-l duce Acolo unde e Numai soare Și cald Și iubire.

Un ochi pe față unul pe dos Unul scos Ochi pentru ochi. Dintr-un ochi faci doi Și-apoi trei Dintr-un fir faci un fular Precum un grădinar Sau demiurg Din nimic o lume, un fular O

Lângă noi se întinde Veșnic și trist Se-nfiripă un vis Moartea Lebedei. Plâng lacul și salcia udă Cu lacrimi de de verde de frunză Cu flori de mai. Prosoape de iarbă Îmi pun pe iris Să văd

Am vrut sa pot privi în ochii tăi Cu sufletul senin, curat Să pot spune simplu: A meritat. Zâmbind de dragul tău S-ascund durere, chin Să cred în zămbet am învățat, De dragul tău Și-atunci un

Aș vrea să dorm Sub un mormânt de frunze, Să le simt în mine descompunerea Și spulberarea lor în crematorii Fumegânde. Aș vrea să dorm Somnul greu al copacilor Și visător, al firului

Libertatea de-a fi și de-a iubi Nesigur de aștrii Un univers în doi E firesc, e sublim, e mereu tânăr și nou. Pășind pe cărbuni încinși Găsim în fumul albastru Elixirul vieții. Nu uita că

Vino, Abia ai sosit Ochii-mi flămânzi de tine Îți cer dreptul de-a privi Vino, Să începem sau să sfârșim Tragedia Acestei comice existențe Neînțelesă de aștrii Și de oameni. Fantastica

Intru cu emoție în Universitate. Voi recunoaște locul unde am petrecut 5 ani din viață ? Mă izbește mirosul de lemn proaspăt vopsit, lambriuri de plastic și termopane maronii. Nu regăseam nimic din

Aștept să se potolească Vuietul valurilor Din mine. Acum, din zbuciumul lor, A rămas doar spuma Incredibil de albă. Aștept clipa când, Soarele va închide ochii Ca să pot visa la Chemarea

Văzută din soare Planeta îmi pare Mai albastră Ca marea.

Am privit mărul în ochi Și i-am simțit emoția parfumată, Am strâns în palmă o cireașă Și i-am simțit roșeața zemuind, M-am afundat în privirea ta Și ți-am simțit îmbrățișarea caldă a

Zărești o trestie E proiectată pe clădiri, închisă Și-ți spui: e surogat! Tresari l-atingerea unei ființe Și aștepți eliberarea, împlinirea Nu o primești, și-ți spui: era surogat! Te

Bătăi de aripi sfâșiat Pe-un ram văduvit De poama veșnic rodind; Sămânță ce curge prin ram Granule de zâmbet abătut Pierdut în trunchi Răsfirat în frunze zemuind Adăstâd pe pământ. Fum

Frunze adânci pe ramul moale Luna în șoapta Se înfioară Licăr ce abia trăiește Să ai parte de poveste.

Am așteptat să-mi zâmbeasca mai intai Prima raza de soare Ca sa pot straluci pe fondul Chipului tau. Prima picatura de ploaie a Cazut atunci, cand Florile daruite mie au Plecat in voiaj de