intrusul

cine ești cel care îndrăznești să-mi locuiești atât de confortabil până și umbra? nu știi? păsările vin și pleacă, trenurile au timpul lor de staționare, anotimpurile fac schimb de luni, anii sunt bisecți și ei, din când în când, ca o răsuflare peste goana atâtor vitregii. numai tu străine, prea răbdător înrădăcinezi în mine sămânța luminii, aștepți clipa de slăbiciune să iei forma trupului meu.