SPERANTA
SPERANÞA Când negura tăcerii se risipește-n noapte Și muguri de lumină apar pe nevăzute, În jur plutesc ilaric mii de șoapte De
Nepasare
Nepăsare O lume grăbită, călcată-n pași repezi, Un copil cerșind de mâncare, Mizeria din jur ce te faci că n-o vezi... Totul respiră-n nepăsare.
TOAMNA
TOAMNA Mi-e sufletul palid ca frunza căzând În iarba posacă…firu-i uscat Și roua se scurge încet, pe pământ. E toamnă și trupul mi-e trist și plecat. O rază bate în
O data doar femeie
O DATA DOAR FEMEIE,DE DOUA ORI ESTI MAMA Ca-ntr-un buchet, firi albe de mătase S-au prins in parul tău, pe nevăzute. Pe chipu-ti palid, in ochii stersi de lacrimi, Vad
