Miclăuș Silvestru

Vaca bună pentru lapte E hrănită-un pic aparte; Ceea bună doar la jug Anu-ncepe... tot la plug.

Vrei să-mi lucri azi cu-o țeavă? Trece-o-n genul masculin, Dă-i o formă-n feminin... Ea să-ți cânte-n voce gravă.

La-ultima-ntrebare: Știai că? Spun: parcă... Doar mis s*e Nazare!!!

Madmoazelă și garson Au tunsoare-un sfert castron; Numele și regiunea Reprezintă... națiunea.

Umblă unul cam aiurea Parcă-ar fi pierdut prin beznă; Oare-o fi pierdut securea? Ori îl doare-un cot? Vreo gleznă?

să nu ne mirăm jocul de cărți este iubit și de cei ce nu cunosc tainele cărților de școală fiecare-ar vrea să fie campion nu contează cum se cheamă jocul un as în mânecă o potcoavă-n

cui îi pasă că sunt sau nu bucătar pe masa bucătăriei mele e vraiște mâinile îmi sunt de aur soba cu plita de fontă îmi împlinește minunile vreascuri vrea la ghiozdan imaginația este cea

cât de greu se fac țesăturile cât de greu se fac țesuturi organice cât de greu se refac toate cele parțial ori total distruse văd o mare sărbătoare pregătită-n Manhattan vai! copacul -

De la dresul de mâncăruri A ajuns de mult folos La salvarea-n varii feluri Dintr-un loc periculos!!!

am halit joi multe coarne precum gâștele-n poveste vișine cam vreo găleată îmbibate-n țuică-un an coarnele - la fel și ele - au cam stat în țuică mult ce vreți - credeți - spuneți un

Părul mare, de-i vâlvoi, Ori de-i bine pieptănat, Are-un nume... îl știți voi? Ziceți-mi... de l-ați aflat!

Mamifer - fără mamele - Lapte dă direct din piele; Blană are-n suprafață - Cioc și labe - ca și-o rață!!!

N-o să meargă un cioban Pentru-o noapte în Dubai; Doarme-acasă - pe-un morman - Paie - fluier, cer... cu nai.

oricare cuvânt lasă o urmă întocmai picăturilor de ploaie evaporate-n clipele vremii urmă adâncă în fericire în durere în prezentul fiecăruia în piatră funerară gravuri dorite ori

damblagit de-atâta muncă viața mi-i acum pe ducă ofurile-mi sunt amară sare scoasă parcă din sudoare bătături am groase-n palme simt tot trupul sub sudalme vorbele-mi par boabe

cuvinte ale unui îngâmfat ale unui tupeist aruncate la-ntâmplare ori poate bine direcționate nu tu fermoar la gură nu tu judecată dreaptă nu tu cumpătare măcar un strop ești un

frunză-ngălbenită-s de-o vreme rătăcind fără precizie vreun interes valuri de curenți mă vor purta încă pe deasupra cărărilor vieții seva-și continuă secătuirea afectându-mi ramurile

cred nimeni nu-și dorește vreodată măcar unul din ceasurile rele o rotiță uzată un adevărat dezastru poți întârzia la muncă ori să pierzi avionul fatalitatea apare rar sperie pe oricine

dacă vrei formă și conținut în uniformă să te îmbraci mai cu seamă când faci experiențe poate-i mai bine în costum de mire ori de mort nu poți prevedea sfârșitul pentru a păstra conținutul

că tot am învățat un piculeț de rusă în cei patru ani de liceu mi-am făcut de cap numindu-mi primii doi copii gemeni - băiețelul și fetița - în ordinea în care au deschis gurița făcându-și

Mi-a prezis o ghicitoare: „Vei primi-n curând o veste De la mama ta ... cea mare” Și n-a vrut să treacă... peste. Îmi apare bunicuța Cu-a sa șoaptă secretoasă: „Bunul și-a umplut