Miclăuș Silvestru

după sărbători încă-n puține zile toate temele - umezeala zorilor strat gros de promoroacă

Ce-am lăsat eu pe butoi Mi-au luat-o... hoțomanii, S-au tot dus cu alți veri - doi - La fumat - lua-le-aș banii!!!

Călărind pe un cal viu, Din cuvinte-asociate Cam ca-n cele-încrucișate Dau de-un altul... prin pustiu.

cam tare-afumat peste-un prag imaginar - cu brazde adânci

Greu ne este-între doi ani Să-i urăm pe toți deodată, De-s prieteni ori dușmani N-am urarea divizată. Sincer, tuturor, urez LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE Și-o să semăn cu orez... Virtual, c-așa

Sub lumini de reflectoare Se cântă-n întreaga lume Și-i jucată de picioare Antrenate - fără plume.

de obicei se aruncă vechiturile o adevărată afacere pentru isteții aflați doar la o aruncătură de băț de locul cu pricina nu tot așa-i cu resturile alimentare locul de depozitare devine arena

Și minuscul și mărit Mușcă ochii cu-ai săi colți, Are ciocul franțuzit... Se hrănește doar cu volți.

Goală este când coboară, Urcă plină, dă pe-afară, Zilnic - zeci și zeci de ori - Până-n noapte, chiar din zori.

Un bărbat fără picioare E pilot de încercare, Face probe la motoare Mult*nainte de plecare.

La un loc multe-înțelesuri Sunt unite-într-un cuvânt, Unii fac zeci de demersuri Să desfacă... legământ.

Vâsculeț verde cu flori: Ale iernii sărbători Le îmbraci cu bucurii Pentru-adulți, tineri, copii! Vâscul astăzi a-înflorit Pentru Pruncul zămislit Într-o Maică pământească Fără pată

să văd clar pe timpul zilei am nevoie de lentile nu de-aluzii prea subtile să m-ascund în dosul... vilei însă Clarei - soțioarei - nu-i priesc nici ochelarii cei ce-i au la ochi măgarii și

Ascultând povestea tușii - De-a lui Creangă - cu Ivan, Cred, de-atuncea, că doar rușii Au la dânșii... pe SATAN!

Pe un scul de lână toarsă Vreau să il transform în ghem; Chit că-l pun pe-o sculă cioarsă Nu înjur... nici nu blestem.

Cea mai veche alifie Nu se vinde-n farmacie Ci o are fiecare Dobândită prin născare.