Dacă, într-o zi

Dacă, într-o zi

Dacă, într-o zi, mi-aș pierde, dintr-o neatenție, conturul

și semenii mei, cu mers trecător,

ar trece prin mine, fără să își mai dea seama,

aș începe să știu că semăn cu această planetă,

cu neglijabila deosebire că ea încă nu și l-a pierdut,

plus alte discrepanțe fizice, naturale, care țin de rostul fiecăruia.

în schimb, posibil să trăim aceeași stare grea,

fiecare om îi străbate continuu marginile

și el e conștient numai de marginile semenului său,

întâlnit pe traictoria decisă

de rezultanta unor forțe, printre care este și forța voinței…

a fost obligatoriu să ne ciocnim conturul de tot ce ne-a ieșit în cale. altfel, pentru a ne fi dat seama că existăm,

fiecăruia dintre noi i-ar fi fost necesar un efort mult prea mare…