Poezie

Niciodată singur

1 min lectură·18 noiembrie 2009

Mediu

Viața, pe care o vedem trecând printre noi

disimulată în chipuri,

să fie doar speranța de a obține un lucru la modă,

de care să ne legăm mai apoi

un cât mai mult timp cu putință?

să fie căutarea împlinirii noastre printre prețuri,

sau răspunsurile pe care le confecționăm

atunci când suntem întrebați ce mai facem?

vreo privire pentru care nu dăm nimănui socoteală,

setea de distracție, ca să putem uita că nu viețuim binele?

fuga de adevăr, eschiva, așteptarea norocului

și pânda împotriva confratelui?

să fie toate astea viața?

vânătoarea de femei, în cazul bărbaților,

și vânătoarea de siguranță, în cazul femeilor?

jocul, perversiunea, ambiția?

să fie viața, pur și simplu, banala trecere a timpului?

tu cine ești, de ce oare ți-am scris?

002.035

Marius Marian Șolea. “Niciodată singur.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-marian-solea/poezie/13915395/niciodata-singur

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.