Poezie
Dezrobirea voinței
din volumul \"Mereu secunda, mereu și Dumnezeu\", Editura Alexandru Stefulescu, Tîrgu-Jiu, 1995
1 min lectură·
Mediu
Dezrobirea voinței
Iei o mînă între mîinile tale
și o mîngîi, fiind atent
să nu îi lovești faptul
de a arăta tainele neființei
alergînd către nașteri...
o mîngîi pînă ce din ea vor răsări muguri.
apoi îți vei apleca simbolic
fruntea și ei se vor împleti
ca o cunună...
frumusețea florii
dă naturii codul
după care-și va petrece scuturarea.
în cele din urmă, vei lua
un înțeles de femeie
între temporalii tăi inchizitori,
făcîndu-l ascuns luminii,
pînă ce te vei acoperi de pămînt,
frate!
iarba are secretul aducerii
aminte.
îți jur că pe mormîntul tău
vor răsări arbori
chemați către cer.
păsări duc la Dumnezeu
pămîntul
pe aripi.
se vor depărta în vîrste copiii,
privind, ascunse în verde, coroane de arbori.
vor trozni rădăcinile între coastele tale
și le vor auzi între coastele lor.
001.846
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marius Marian Șolea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “Dezrobirea voinței.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-marian-solea/poezie/135534/dezrobirea-vointeiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.