Poezie
Baladă
din volumul \"Mereu secunda, mereu și Dumnezeu\", Editura Alexandru Stefulescu, Tîrgu-Jiu, 1995
1 min lectură·
Mediu
Baladă
La margini de ape,
cu totul aproape,
mă oprisem din mers,
odihnindu-mă-n vers.
privirea spre dor
știa c-am să mor,
orizont și surîs,
speranță și plîns.
umbra din soare
se spărgea în mare,
înțeles de cînt
tăcea în cuvînt.
mîna se-ntindea,
în vis amorțea,
de umbră uita,
lumină visa.
dar, spre dimineață,
un trăznet cu ceață
fericirea-i ucise
de dor și de vise.
lumea se-ntrista,
timpul lăcrima,
valul tînguia
distanța de ea.
scria pe nisip,
desena un chip,
dar al apei dinte
se-ntorcea cuminte.
guri de aripă țipau,
pași de zboruri alergau
înspre acel loc
respirat de foc.
ce ți-e și cu moartea asta,
o gîndesc și fuge, casta,
cînd n-o voi mai gîndi,
atunci va reveni.
în inima mea,
ascuns mai cînta
acea cruce grea.
001.899
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marius Marian Șolea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “Baladă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-marian-solea/poezie/131849/baladaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.