Poezie
Primul poem pe care il daruiesc
...
2 min lectură·
Mediu
Primul poem pe care îl dăruiesc
Afară norii au venit peste câinii cenușii să îi îmbrace,
înăuntru natura dă să picure cu sânge, iar ea are chef
să facă o dragoste, dar nici până azi nu am reușit să aflu
din ce o va face...
cu minte delicată mă ascultă și mă protejează
într-o tăcere apăsătoare și dulce. îmbrăcată pestriț
se așează matură pe lumea noastră ca o toaletă de lux,
iar eu am zărit pe ascuns o seamă de gesturi mondiale.
și toate îi erau secretizate în carne
cu un oarecare succes.
azi a decis pentru totdeauna și s-a lungit în treacăt
pe patul acesta larg, anonim și tare.
o privesc și îi spun că pare o curea părăsită
de la pantalonii bărbătești ai vremii.
auzul acestor tramvaie nu-ți spune nimic despre oameni?
nu auzi deloc cum scrâșnește dragostea în ei
pe șinele de sânge? această stradă de septembrie și de 13
ne-a cimentat gura și luminile trec mai încolo
de luminile celor îmbrăcați învechit și sumar.
sufletul tău e ca o lună mare rotindu-se în pat,
un satelit natural al unei planete de carne...
și mi-a crescut emoția la această gravitație mai mică.
în unele locuri, în care nu strălucești, unde, probabil,
vei fi fost lovită, tu te hrănești cu lumină.
ce-mi trebuie mie univers?
ce-ți trebuie ție noaptea și orașul?
hai să pavăm de astă seară luna
cu sentimente scrâșnitoare!
012.857
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marius Marian Șolea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 233
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Marius Marian Șolea. “Primul poem pe care il daruiesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-marian-solea/poezie/110304/primul-poem-pe-care-il-daruiescComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SSsunet1✓Ai creat o atmosfera in care fiecare gest isi gaseste locul, in logica definita de tine. Depresia cuprinsa in text are intensitatea propriilor tale temeri. Frumos poem.
0