Poezie
veşnic revoluționar
1 min lectură·
Mediu
Am dat cu tifla mai-marilor lumii
si L-am luat peste picior pe Dumnezeu.
Pare
o insurectie subiectiva,
hranita din fiinta-mi obosita
de-atatea reguli,legi si conformari.
Imi maresc coatele
sa nu mai simt durerea,
dau inimii mortar sa se-mpietreasca
si mai halucinez in fiecare seara,
vrand mintea s-o desprind de ganduri;
Ma vreau mai liber si cersesc
neadaptarea,
urlu cu pumnul strans si indreptat
catre inalturi,
cerand dreptatea-mi violata.
Ce vreau eu cu ardoare
de la toate,
e libertatea ce o cer creata
doar pentru mine singur,
egocentrist nemernic
si unic pretendent dezordonat,
fiinta razvratita pentru totdeauna,care,
ma-ncoronez
ca Vesnic Revolutionar,
neinteles si neajuns de nimeni.
012.167
0
S