Poezie
Cu noaptea ai venit
1 min lectură·
Mediu
Cu noaptea
mi-ai venit în cale,
Iar ziua-mi
Tremură a jale
Deoarece și ea
Te ține bine minte.
Ce de mai gânduri
Și câte cuvinte
Þi-am dăruit
În repetate rânduri...
Chiar de pe-atunci
Plângeam ce va să fie
În haosul nebun
Și neurnit
Ce numai tu vei știi
Cum să-l alungi
Din dorul meu bătrân
Plin de urgie
În plânsul meu pribeag,
Nestapanit.
Pe față-mi dorul tău
Îmi sapă dungi
De sare
Dar mi-e prea bine
Ca să-mi fie rău.
Și cât de tare
Te-aș fi putut iubi;
Mai mult decât
Oricine
Te-aș fi salvat
De-al timpului urât
Și de ai întunericului
Spini.
Da, știu preabine
Că de dorul meu suspini
În aerul străin,
Edulcorat;
Mai știu că ochii mei
Îți sunt vecini,
Că viața nu ți-e miere
Ci pelin,
Că nu îmi ești femeie
Și nici eu bărbat,
Că realitatea
Drepturile-și cere.
Cu ce-am rămas?
Numai cu vanitatea
De-a te iubi
Și-n ultimul meu ceas.
002.451
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marius Chindris
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 49
- Actualizat
Cum sa citezi
Marius Chindris. “Cu noaptea ai venit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-chindris/poezie/13964529/cu-noaptea-ai-venitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
