Poker
Imi pare rau ca nu mai sunt poet, Ci doar recit un gand prefabricat, Ca un analfabet ce nu mai stie sa pronunte Literele sufletului sau. Cand luam arta in serios, Nu mai e viata. Cand luam viata in
Curse braker
M-am lăsat de stele Și nebunii am pus deoparte, Mergând departe, Dincolo de ele. Să întelegi un înger, Nu contează... Tu fii amabil și cedează, Ca un fulger. Ai demontat păcatul Și l-ai
ce mai vrei de la mine?
Ești cea mai perfectă substanță, de uitat vise de neuitat, în vagin perforat de metehne, și sculpturi de oameni frumoși. Ești o stea sângeroasa, tăcută, ca primele mele versuri, esti
artist, 25, fara job, optimist
Știu mamă! ... Promit mamă! ... Promit! ... Te rog mamă... nu mai plange! Calmează-te! ... Promit că o să mă calmez și eu! ... Ne-am maturizat, nu mai facem
Asta, ca sa fiu poet
Mintea mea e un armăsar. Creierul meu are două testicule: Testiculul stâng și testiculul drept. Asta, ca să fiu ceva... Deștept. Și niciodată nu mă cert. Eu doar iert adevărul inert Prin
Eu vreau să inventez "barbătismul"
Eu vreau să inventez "barbătismul" ca reacție la "feminismul". De mult am așteptat, să spun ce e bărbat și ce nu e... inflamat cu gânduri inutile. M-am săturat... și sufletul și universul
In gradina lui Ion
Eu nu înțeleg surâsul efemer al unei bestii, ce iese negreșit din trupul neînsuflețit al unei muzici născute din haos. Și nu încerc să mă dezleg de vise și să mă leg de pietre sau de
Lautar rosu in cerul gri
Am încercat să fiu o frunză în vânt și când o furnică s-a așezat pe mine am mâncat-o. Am încercat să fiu un sfânt, dar când m-am trezit din somn mi-am dat seama că e noapte și ca trebuie mai
Lautar albastru in cerul gri
Se aud cântece de slavă, se aud încet prin pereții adormiți, se aud cântece vechi ce plâng și râd bunicii noștri. Se scarpină un munte cu un brad, se strâng capetele lumii și plesnesc urechile
sincer
am răni pe corp nu știu de unde le am nu mai știu ale cui sunt... Îmi plac. mă fac să mă simt mai puternic mă joc... că e vârsta, că sunt acțiunile mele că sunt vremurile... să înceapă
un pic de pace
mă plimb vesel pe calea victoriei și câteodată am impresia că sunt pe calea mizeriei, când eu mi-am scris deja, în ritmul meu deshidratat, destinul meu abandonat temporar! aveam nevoie de un
fara titlu
trăiesc din curiozitate ascult, privesc, vorbesc, zâmbesc, iubesc, aștept. am ajuns să trăiesc din curiozitate pentru că aștept. aștept pentru că am răbdare. aștept degeaba pentru că în
cat vreau si cat suport
Din câte unghiuri mă tot uit, de atâtea ori mă tot întreb întrebarea ce mi-o întreb. Oare cum să va să zică, oare cum să neg, să chem? Oare cum să va să zică? eu de când mă știu mă tem că
Coaste
sufletul meu cântă frigiderul de lângă pat cântă. vreau ceva să mă plutească mai presus de devreme, că mai devreme imi imaginam ceva și tot așa... printre rafturi parcă era. am pășit către
E ca tine
Conștiința mea e ca tine nu ma ajută cu nimic doar mă bate la cap cu reproșuri îmi strigă ca nu e bine ce fac vrea să ma schimbe conștiința mea e ca tine mă lasă când îmi e mai greu și cand
El nino
El nino Mi-e dor de o cușcă, mi-e dor de un singur drum, mi-e dor de o singură femeie, mi-e dor de ea ca de apă când mi-e sete, ca de mâncare când mi-e foame. Mi-e dor de o cușcă, mi-e dor
9 luni si ceva
9 luni si ceva n-am putut s-o las să moară ca un copil la naștere și încă mai respiră într-un incubator cu sufletul meu curgând in perfuzii. prin geamul transparent o privesc cu
In sictir romantic
Mă simt mai bine cand cred că sunt o vioară care cântă singură fără să mă frece sau să mă gâdile alții cu sfaturi, idei și povețe... Mă simt mai bine când cred că trăiesc din cauza
Balada unui Univers mic
Stăteam pe pajiște întins, mirosea a păr încins, stăteam intins și visam la un vis... Vacile s-au așezat, deodată, la păscut de ierburi... pe o vacă neagră, trei muște au aterizat,
Resemnare
ploaie torențială șomeaza pompierii ploaie torențială în neliniștea serii de oraș agitat stau întins în pat deconectat în piață cântă câinii și mușcă ajutorul mâinii ploaie
Cancer
Era într-o zi de luni când am împărțit luna în două luni, privind-o printr-un geam pe sub acoperișul unei pupile mult prea obosite ca să nu-și uite zodia. Eram eu... și priveam cum se duce,
Marți 13
A fost o dată ca nici o dată, data de marți 13. A fost ca zborul meu peste blocuri de beton armat de care m-am julit și mi-am zgâriat visele copilăriei. Acum stau căzut... legat de membrele
Fire de păr
Mă urăsc și mă iubesc atât de mult, ale mele “doruri toate, numai eu știu să le-ascult” recitând calm, rând pe rând, versuri printre degetele mâinii stângi, privind distrat la două-trei
Sub cearșaf
Stau cuminte sub cearșaf, înconjurat de stele și meteoriți. după ce am prizat tot praful cosmic, cu cei urâți și neiubiți. Stau cuminte sub cearșaf. Mă cobor de-a rostogolul printre
Cu iaurt și țigări
Cu iaurt și țigări... frecăm jegul de pe sufletele noastre, frecăm menta portocalelor albastre, snopind câmpii în bătaie… Cu iaurt și țigări... bem, fumăm, rânjim la lună, bem, fumăm, natura
Trebuia să plec
Stăteam ghemuiți pe canapea. Era mai albă ca niciodată. Asta după ce primul pitic plecase deja de acasă. Stăteam ghemuiți, noaptea era din ce în ce mai roșie, ochii ei băteau toba în capul
Unde am crescut
Stau pe trotuar. Cerșesc bani ca să-mi răscumpăr decența. Oamenii se duc la serviciu. Femeile de la secția de presaj, îmbrăcate cochet, ca de o cină romantică, țin în mână câte o sacoșă de
Să văd ce se întamplă
O pasăre de porțelan stă la geam, o inimă de porțelan pe pervaz. Încă o inimă nedumerită, ca într-un film prost... Stă la geam. Să cadă, sau să urce, să zboare, sau să se lipească frumos
Ca un mire creator
O zi frumoasă stă la geam și mă privește cum fur soarelui trei ani lumină ca să-mi lungesc lumina vieții, să mi-o împletesc în păr și să cânt din țigară versuri de tutun cu acorduri ample și
Dragoste nihilistă
Dacă luna cu garnitură de stele ar fi mâncare, Eu tot pe tine te-aș mânca. Dacă Universul ar fi altă mâncare de pește, Noi am gusta coada și aripile. Pe aripile vântului am așeza un gând, Pe
Demoni
Patul moale și cald, pleoape închise, răsuflare adâncă, liniște... Clin, clin, clin! Sună clopoțelul! E pauză! Ana nu mai are mere să ne dea la toți. Ana nu mai poate, Ana vrea să
