Marinescu Victor

Raluca, in primul rand iti multumesc pentru ca te opresti mereu aici. si cred ca ai dreptate, e prea explicit acel noi gandim, desi are rostul lui. multumesc!

Stefan, ma bucur ca ti-a placut! pe curand!

Liviu, iti multumesc pentru semn si pentru placerea ce a citi poemul. conteaza foarte mult! atunci cand voi avea nevoie de el, voi regandi prima strofa in functie de intreg.

Buna dimneata!

incarcata pentru gustul meu. dupa parerea mea, care binenteles nu e cea mai corecta, o poezie trebuie sa te faca sa respiri, sa zambesti, sa vezi, sa te apropii de tine in primul rand si apoi sa-i inveti pe ceilalti ceea ce ai simtit si trait...:)si asa md. sper sa nu se supere domnul Sibiceanu pe mine, pentru ca a dat o steluta. cuvintele sunt asezate frumos, dar nu trebuie sa le lasi sa-ti faca asta.

Rinul
ascuns în papirus în turlele Domului
de sute de ani
stânca moscheii pleacă privirea
credincioșii între patimi
roată în jurul cetății
se vor face ei cerc cu fierul în oase
se vor face ei umbra rostirii din cer
călăreți pierduți în praful cetății
strecurați printre umbre de ger

Rinul
spală durerea și frica de regii
care par a nu descăleca pentru noi
rămân să se țină pe cai de granit
pentru vremuri de ceară și
istoria-n zenit
apără pașii ce ard

am visat în umbra marelui Dom
Rinul
peste inimi trecând fără milă
nu vom fi singuri când vor cadea tronuri
va veni El
să ne treacă podul
proptindu-ne-n lume în mijloc de vad

Dana, depinde la ce te-ai gandit ca bag in ele. nu orice bagat are conotatie sexuala. dar cred ca fiecare isi imagineaza preludiul in felul lui. ma bucur ca ti-a placut, asta conteaza pentru mine. multumesc!

Silvia, habar nu am de ce nu scriu asa tot timpul!:) desigur ca mint acum.:) pentru ca pot sa scriu si asa, probabil nu vreau inca. nu stiu de ce, dar cred ca stilul asta un vers sub altul, vezi tot la tampenii ma gandesc, e ca moartea cuvintelor si cel putin pentru moment nu vreau sa mai dau enter:). e mai simplu. iti multumesc pentru ca nu renunti sa te intorci. cred ca asta e o poezie mai frumoasa decat pot sa scriu eu vreodata. pentru ca uite, tu te intrebi de ce si e frumos.

altceva nici nu ar trebui sa existe, Ninel. multumesc!

nu ai fost!:)e ok, tocmai ca nu traiesc doar pentru asta:)

io trag la rame!:) io trag la ce vrei tu...ca un animal si cine a spus ca animalul nu are constiinta? mmm! cred ca ne place sa fim superiori cand de fapt suntem mai nimic. ne place sa credem aia, ne place sa credem cealalta doar pentru ca asa supravietuim. ce constiinta au avut oamenii cand in lumea asta exista hiroshima si nagasaki, cand exista leac pentru cancer, sida si alte boli menite sa ne decimeze? si inca ceva. da! si in urma celor spuse, rezultatul este o frustrare. si ar trebui sa nu fie doar a mea. daca fiecare om ar reusi sa nu aiba frustrari, intregul ar arata altfel. asa ca io, adica io, pot sa incep de la mine fara frustrari. cati pot spune asta?

si ce pot sa fac acolo

Maria, ma bucur sa te gasesc aici! si da, bunica facea si dulceata de trandafiri, dar fiind foarte putine nu stateau pe rafturi.:) cred ca suma pragurilor pe care trebuie sa le treaca cineva si cum, fac din acela un munte sau nimic si in functie de rezultat, te poti intoarce sau nu in timp. ma bucur ca ti-a placut si te mai astept, chiar daca de cele mai multe ori textele mele sunt altfel decat acesta.:)intotdeauna e mai mult decat se vede. am ales sa nu raman in loc si sa inteleg pana unde pot ajunge si pot sa fac acolo. multumesc mult!

Victor

Multumesc, pentru vizita!

Anca, imagineazati ca tu chiar asa gandesti si nu te poate opri nimeni, pentru ca altfel ar fi muuuult mult prea trist. nu-i asa?:)n-are nicio legatura pulologia cu punga de hartie si locul ala unde suntem tot blocati. era un exemplu, dar nu mai are rost acum. lucrurile s-au spus deja.repet ce am spus mai sus: cand eram mic, eram cu ochii doar dupa nuga, acum nu mai mananc nuga. ata de simplu.

si inca ceva. vrem nu vrem, toti suntem blocati pe futai si de ce nu. e jumatate cea mai importanta din viata unui om. eu prer jumatatea asta mai mult decat orice alta jumatate, pentru ca cealalta jumatate sa fie mai plina, acum ai inteles de ec futai. aici nu e vorba de frustrare cum poate si sigur au mai crezut unii. am mai spus asta si pe un alt site si o spun si aici. fiecare final, oriunde ar fi el e sec ca niste flori in apa dupa ce iti bagi pula, asta merge si invers. ideea e ca daca nu tu te legi de tot ceea ce reprezinta futaiul asta al meu, s-ar putea sa nu vezi mai departe. cand eram mic, eram cu ochii doar dupa nuga, acum nu mai mananc nuga. sa nu ne grabim sa dam verdicte cand nu avem toate instrumentele necesare sau virtutile.

cati pot spune asta.

Stefan, cine il cunoaste pe al lui cu adevarat?:)

Madalina, nu-s generalitati de viata, era un exemplu, poate cel mai bun exemplu referitor la evolutia poeziei mele. de cand am aparut pe site, s-a schimbat foarte mult, radical as spune si nu in rau, cel putin din punctul meu de vedere si al unora. evident ca nu toti sunt de acord si nici nu ma supar ca nu, pentru ca eu am ales asa. ceea ce am vrut sa mai scot in evidenta, e ca trebuie sa cauti indiferent ca ceilalti sunt sau nu de acord cu tine. asa poti spune ca esti tu. ma uit in jur si nu stiu cat pot spune asta.

:) nicio legatura cu un sindrom sau cine stie ce dispozitiv de genul, care sa ma tina pe loc, chiar si miscarea mainii nu are legatura cu o disperare exhibitionista, dimpotriva, nu eu bat pasul pe loc. si da, fac si altceva:), dar asta nu are nicio legatura cu ceea ce este aici. pana la urma ce este aici, nu?:) asta era intrebare si de ce mereu aceleasi insertii. ai cautat vreodata o usa sau o fereastra prin care sa iesi dincolo de ceea ce crezi ca esti? sa presupunem ca o gasesti, e atat de aproape de tine incat ramai paralizat si nu poti trece dincolo. cred ca atunci cand lucrurile se intampla mai repede decat ar trebui sa se intample, nu e bine sa te grabesti sa le primesti. fiecare are un instinct, pe care sa stie sa-l asculte si daca el te tine in loc, ramai in loc si gaseste timp si spatiu, si pana atunci foloseste ce ai in tine sa spargi usa, fereastra. ce daca esti atat de aproape, incat cioburile te ranesc. amesteca tot ce ai in tine, haosul s-ar putea sa-ti fie de folos si daca vrei sa incepi, fa-o de la cuvinte. fiecare e dator sa incerce sa se cunoasca, apoi sa-i cunoasca si pe ceilalti. in concluzie, p si pa nu are nicio legatura cu mesajul. e firesc mai ales cand stii ce sa faci cu ele si cu tot ce reprezinta impreuna.

multumesc pentru interes. oricum te mai astept, chiar daca aparent nu-ti dau de ales, e bine de stiut si pentru tine si pentru mine.

Leonard, nu sunt jocuri de cuvinte, e ceva mai mult de atat, e ceva care se demonteaza si ajunge la cucurigule. e ceva care nu mai vrea o inima, vrea un suflet. intelegi?

Mainka, eu as pastra doar atat:

ei ce stau unul unul unul
lângă unul unul unul
peste străzile ele ce stau să ne-ngroape
împreună mereu
în orice noembre cu piele peste pielea
de sus
de la umăr

binenteles e doar o parere.

Dana, multumesc! nu e chiar inclestare. ma las purtat de ceea ce simt si cred ca doar asta e solutia pentru a sta in picioare, fara sa imi cer scuze ca o fac in felul asta:) ma bucur ca ti-a placut si te mai astept!