Poezie
Primul a fost cuiul
1 min lectură·
Mediu
obosit de privirea-i goală
am bătut deasupra patului nopțile
fără perdea vămui ferestrele
alerg insectele amețite de kilowații becului
haosul se împrăștie pe pereți în umbre
prinde cuiului aripi si capete de mort.
de cate ori am vrut sa-l scot se ascunde
aspira tot pamantul
și mă trezesc în vid cu cleștele în mână
îi șoptesc că îl mai păsui cu o aripă
mă întreb cine la bătut
033.110
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Primul a fost cuiul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/180495/primul-a-fost-cuiulComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
cuiul asta e un motiv prin poezia ta, desigur cineva l-a batut acolo ca sa-ti starneasca imaginile acelea halucinante:) mi-au placut, dar te rog nu-l scoate, mai lasa-l caci cine l-a infipt a facut o treaba buna...zic io naiv:)
0
,,Prinde\" cuiului aripi si capete de mort.
de cate ori am vrut sa-l scot se ascunde
aspira tot pamantul...
Mi-au placut versurile.
de cate ori am vrut sa-l scot se ascunde
aspira tot pamantul...
Mi-au placut versurile.
0
Ofelia, il las pana ii pun aripi si zboara. nu-l pot scoate din lumea asta. :)multumesc
Victoria, imi place cum ai aranjat imaginile. am sa le pastrez. multumesc
Victoria, imi place cum ai aranjat imaginile. am sa le pastrez. multumesc
0
