Poezie
Destăinuiri pe coapsele tale, iubito
1 min lectură·
Mediu
ai făcut bărbatul să fie bărbat
să își dorească sâmburii din pântecul tău
ai făcut să își înnoade gândurile
cu oglinda întoarsă spre tine
cu ochii tăi îi picteaza strălucirea
ai făcut să mă întreb de ce simt
de ce uneori mă înec în visele tale
ai făcut să scot cuvânt din pământ
să îl cresc inimă pentru tine
ai făcut să se îngroape minciuna
să se nască adevăr prețuit doar în poveste
de femeie
sunt bărbat lăsat din cuvinte
și îți comentez sânii odihniți
pentru un melanj de buze
așteptând nemurirea sărutului
mă răsucesc puțin între noi și încerc
o mare de oameni
își caută înțelesul în ceilalți
răsfoiți până la deznodământ
apoi își vor continuarea într-un alt volum
barbat ori femeie
își doresc doar un labirint de neprevăzut
cu umbre din păcat
cu iubire din despărțiri
și vor rătăci până spre moarte
în speranța că cineva
o să deschidă o clipa de cer
și vor fi primiți cu tot cu dorințe
am presimțirea că și acolo vor fi goi
mă sprijin pe coapsa ta iubito
și mă întreb dacă se vor mulțumi vreodată
în trei strofe și un punct
întoarce-te
să îi șoptesc spinării cum mă cheamă
002.094
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 199
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “Destăinuiri pe coapsele tale, iubito.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/168261/destainuiri-pe-coapsele-tale-iubitoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.