Poezie
când se îmbujorează lacul cu milioanele de stele pe care le mai are
1 min lectură·
Mediu
m-am visat gol și gol de nenumărate ori
în picioarele tot la fel.
și de fiecare dată
nu știam ce să fac cu mine.
privirea mecanică pe care o aveam uitandu-mă la un film porno
ori un coșmar în care mă trezeam că fut o chestie care se făcea tot mai mică
și care era atat de șifonată
încât trebuia sa dau la o parte pliu cu pliu
să ajung până acolo în centrul ei,
unde speram să fie acea femeie
ori acea teamă care să mă vindece de mine
și nici macar nu începusem.
…atunci aproape ca aveam sânii tăi și mă priveam în oglindă și îi atingeam timid să nu care cumva să dea buzna unul peste mine, să mă întrebe ce dracului fac acolo.
022.222
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marinescu Victor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Marinescu Victor. “când se îmbujorează lacul cu milioanele de stele pe care le mai are.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marinescu-victor/poezie/14016106/cand-se-imbujoreaza-lacul-cu-milioanele-de-stele-pe-care-le-mai-areComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MVnu te mai puuuuuuuuuuuuuuuuup!:) dar iti multumesc frumos!
0
mai ales finalul, un fel de "ce caut eu în viața mea". chiar dacă nu are nicio legătură cu titlul ăla de melodie.
pînă la urmă se numește că ți-a reușit atunci cînd faci ce au făcut și alții dar o faci cum alții nu o pot face, oricît s-ar strădui, în caz că ar încerca.
pînă la urmă îți reușește atunci cînd îți reușește și de aia pe textul ăsta poți pune ștampila cu "marinescu".
și nu mă pupa iar. ejti prea sentimental.
:)
tipup tipup