what kind of camera and software do u use?

Când eram mic, cucurigule purta mănuși și îmi punea mâinile pe piept, iar eu nu înțelegeam de ce dracului simțeam așa, ca un animal mare pe pieptul meu privindu-mă fix, de parcă ar fi vrut să ma aibă pentru nu știu ce motiv și era greu, atât de greu încât lumea mi se părea mult mai mică. azi așa, mâine așa, credeam că suntem prieteni până într-o zi când Emil a căzut de pe gard cu ochelarii la ochi, !doi fututi de metri! i-am strigat și i-am spus că prin lucrurile astea nu trebuie să treci singur și nimic în pula mea, până și papa are răspunsuri, chiar dacă nu era prin preajmă, dar nu cred că m-a suparat foarte tare tăcerea asta a lui. a doua zi Emil avea ochii vineții și din nu știu ce motiv era trist. m-am gândit că trebuie să-l păcălesc, Emil nu era așa, trebuia să fac ceva și l-am așteptat să vină ca în fiecare zi. când a venit, mai aveam o clipă cu mănușile alea în mâinile lui mari pe pieptul meu, de parcă măsura timpul și niciodată mai mult sau mai puțin și m-am prefăcut ca nu-l cred, chiar dacă bunica mă punea în fiecare noapte să spun înger îngerașul meu și când să se ia de pe mine, am luat toată durerea lui Emil și mi-am spintecat pieptul. a căzut în mine. am zambit pentru un răspuns ca ăsta.

de atunci m-am tot jucat

m-am tot jucat

niciodată nu am mers mai departe de atât

acum Emil e bine și sper ca toți oamenii la fel, pentru că nimeni nu o să mai vină niciodată cu mâinile alea mari.