Tarsier

toate sunt netede
pereții televizorul
patul pe care stau întins
patul meu neted
tavanul meu fără nicio crăpătură
îl aud pe bukowski
îl aud pe miller
chiar și pe ginsberg îl aud
degeaba dau cu degetele ca și cum
aș lua la țintă un animal
să-i găsesc un punct în care să respire greu
un loc mai înalt ca altul
unde să-mi bag împuțitele astea de gânduri
unde să ma dezbrac dracului
să le arăt mizeria
să-mi bag viața
și toată iubirea asta
care i-a omorât pe toți


alo!

!unde dracului ești
nenorocitule…aici
și pentru toate astea tu chiar ai o inimă?