Poezie
Confuz
1 min lectură·
Mediu
Lumină-n ochi deschiși
pietre de hotar pierdute în timp
se adună în albume uitate în rafturi prăfuite
eu stau și doar privesc.
neputincios gândul ghemuiesc și plâng
în fum mă înec
în colț de gură-i scrum
pahar vărsat pe foi nescrise
cuvinte rămase neatinse se pierd în gând
confuz
privirea se ascunde sub pleoape grele
au ostenit s-aducă mâine
mă strâng
mă dor de nu atingi și ai să simți că-s mut acum.
002392
0
