prea multe cuvinte și nimic

Când simți că se schimbă ceva pe dinăuntru, poți să faci orice, dar orice, că nimeni nu va înțelege ce vrei să spui și e normal să fie așa, pentru că explicațiile tale sunt de căcat și ești conștient că toate cuvintele din lume nu te vor ajuta. așa că te îmbeți, râzi de nebun și e chiar fun deși nu e ușor, dar mă rog...cumva în fiecare om există ceva mai mult, iar a doua zi o iei de la început. te îmbraci ca de obicei, mănânci ca de obicei, te duci iar la garaj și o iei de la capăt și te lupți, uneori te umfli de râs că nu poți, parcă alergi în cercuri mici și sari din unul în altul. într-un fel ești legat de mâini și de picioare pe dinăuntru, pentru că nu-ți iese dracului odată ceea ce simți, să vada și ei: luați mă și vedeți cu ochii voștri! apoi, iar te îmbeți și când crezi că ai uitat, că ai dat-o în altele, se trezește unul și întreabă: auzi mă, dar tu până la urmă ce dracului simți? pentru moment nu știi ce să crezi și te uiți atent la el ca și cum ar fi ceva acolo și poate că acum ai putea, dar carnea tremură pe tine, un fel de care pe care și cine trage primul, iar în jurul vostru se face liniște, iar tipele goale din calendarele de pe zidurile garajului trag și ele cu bucile lor, cu sfârcurile mari, tipele alea mișto și realizezi că ceva nu e în regulă. totul pare o cacealma și râzi din nou. de data asta mai tare și el nu înțelege de ce și te întreabă, ce ai mă? cifre si numere mă, cifre și numere...chiar dacă știi că nu e adevărat. dai pe gât bitterul. ai o stare mișto, ceva ce el pare că nu o sa aibă niciodată și crezi tot mai tare în ceea ce ai și când te oprești îi spui: e tot ceea ce contează până la urmă! de data asta pari și mai ciudat. se uita la tine ca la ceva freaky. dar nu-i nimic. e un motiv în plus să te bucuri. dacă lucrurile astea ar fi văzute pe stradă ar fi sechestrate, pentru că oamenilor le e frică, pentru că de fapt nu mai sunt oamenii oameni și tot ceea ce nu are legătură cu felul lor de a fi nu există. dacă nu există, nimeni nu o să le simtă lipsa. așa că mai bine te îmbeți, încerci să iubești ca ei, să te imbraci ca ei, să faci totul ca ei chiar dacă în tine o altă lume își face loc și o să mori cu ea. e aiurea așa!? mai bine STOP. nu e ce vrei tu. de fapt când te duci acasă sau oriunde o să te duci, vei face totul altfel, pentru că din tine va ieși ceva, chiar dacă ei vor încerca sa repare tot ce e stricat, măcar o să se vadă și o să faci totul așa ca tine și cum simți, o să iubești mai mult și mult mai mulți oamenii oameni deodată, o să visezi mai mult, o să râzi mai mult, o să te fuți așa cum simți fără slăbicunile tale. în sfârșit ești întreg și ai totul atât de strâns pe dinăuntru, atât de aproape.