Poezie
tu unde-mi rămâi îngere...
1 min lectură·
Mediu
și-mi număra ultimele gânduri
lipite amarnic pe-o jumătate din trup
cealaltă parte zăcea sub munte
și muntele înalt uitam să-l mai duc
plânsul nestins prin orbite săpa
doar partea stângă rămasă-n adâncuri
El, fără chip, eu, fără suflet,
m-ar mai vedea?
și-mi asculta foșnetul nins
al aripii din vreme-ascuțite
adânc înfipte în carnea-mi vie
prin coaste prea largi despletite
neîngăduită visam
muntele închegat ca o lespede oarbă
din care anevoie plecam
așa ghemuită-n coconul prea strâmt:
tu unde-mi rămâi îngere
cât timp
ne-or dormi sub pământ?
1 oct.2006
001.836
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marina Nicolaev
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Marina Nicolaev. “tu unde-mi rămâi îngere....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marina-nicolaev/poezie/1801421/tu-unde-mi-ramai-ingereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.