Poem

Nu sunt din această rasă

nici din alta de niciunde



Eu nu am nici sfârșit nici început



Sunt zaua din marele lanț

conectat la evoluție



Nici mai mult nici mai puțin

Decât o pulbere de stele

tranversând la nesfârșit marele și micul univers



Câteodată

adorm

privind Calea lactee

și tot spiritul meu se iluminează



Eu sunt unul

dintre toate speciile vii



Unic atât de unic

și totuși atât de asemănător celorlalți



Îngreunat de gânduri mute



Există ceva imperceptibil

ce mă poartă de-a lungul acestei lungi călătorii în timp