Poezie
Bocitura
1 min lectură·
Mediu
La o margine de viață
Unde de nimic nu-ți mai pasă
Eu voi ajunge peste cîteva clipe
Iară tu vei boci.
Hohotele tale mă vor lăsa rece
Te vei întoarce cu fața plînsă în pătucul cald
Eu voi rămîne tot singur
Și am să rîd.
Toată noaptea nu vei dormi un ochi
Te vei suci pe o parte,apoi pe cealaltă
Spre răsărit o să vrei ceva apă
Eu îmi voi linge buzele uscate în poziție de drepți.
Puțin cîte oleacă timpul te va frînge
Îngemănîndu-ți genele într-un zbuciumat sărut
Și te vei simți vinovată de trădare
Din cauza organelor împreunate.
Va trece o lună,ori poate mai multe
Tu în lipsa mea te vei simți pierdută
Mai tîrziu vei regăsi cîte o bucățică
Iar eu o să-mi amintesc cum m-ai bocit.
Nimic nu te așteaptă înainte
Te vei șirui prin viață pînă într-o zi
Cînd ochii ți se vor închide în pace
Ești singură și n-are cine te boci.
00984
0