Poezie
Poem
1 min lectură·
Mediu
Tu esti primavara cu maini inflorite
Rasfirand crengile de cais in fiecare seara
A ochilor mei infrigurati care te asteapta
Tu esti lumina din fiecare floare a gradinii mele
Care se infioara sub numele tau
Si isi inalta miresmele
In suavitatea alba a unei chemari
Tu esti cerul meu senin
Spre care-mi intoc cu dragoste privirile
In fiecare noapte cand caut raspuns intrebarilor mele
dincolo de farama de luna oprita in geam
tu esti pasul nehotarat
Al strazilor mele insingurate
din diminetile cand te asteptam
Cu aripile inaltate in zbor
Si ochii incercanati in tristete
Tu esti tacerea credintelor mele
Pe care le risipesc
Si le adun din nou in mine
Cu fiecare cuvant ce te cheama
Cu fiecare suras ce te asteapta
Tu esti un ochi deschis
Spre intunericul sufletului meu
sub pleoapele caruia
Se zbat zborurile insingurate ale visurilor
Tu esti rasaritul timid al vietii mele
Din care incerc sa ma desprind
Cu fiecare cuvant ce te canta.
Tu esti insasi dragostea mea
Care crede numai in sine
Limpezindu-si apele in fantanile surasului tau
Tu esti noapte cu iubiri necunoscute, de nimeni inaintea mea
Care ma stapanesti
Si pe care incerc ingenuncheata
S-o inteleg in cuvinte!
022941
0
