Poezie
un adevărat ritual
1 min lectură·
Mediu
noaptea nu mai cade pieziș
ca privirile, înainte de rugă
doar ziduri, o-ho!, și palmele mele frământând
o neliniște pe care tot încerc să o scuip,
javră, viața asta este câștigată la zaruri
și numai întâmplarea face să-mi fie atât de bine cu tine
aici sunt, măturând albul pereților, pieptănându-l,
ca un adevărat ritual
ce bine îmi e, cât de bine,
nici eu nu știu unde se sfârșește această lipsă de aer
și tot atâta ur-let
dumnezeu a făcut golul din ore, țigări și alte nimicuri
(păpădico, am tot atâtea degete câte păcate
și toate sunt ca-pi-ta-le
pot muri liniștit, totdeauna exista o altă oglindă
care să-mi cuprindă închipuirile)
doar pereți și strânsoarea lor care te face să zaci
am o mască pentru fiecare iubire pe care n-am mai trăit-o
în jos, pe strasse, calc pe urmele altora care
au apucat să viseze
dar e bine, e atât de bine
și tot mai încet
alienarea e o prietenă veche
și plină de recunoștință
ea e cea care îmi tatuează pe frunte
un nu la fel de pregnant
și de care nu am cum să mă dezic
012.502
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marin badea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 186
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
marin badea. “un adevărat ritual.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-badea/poezie/14029346/un-adevarat-ritualComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
o neliniște pe care tot încerc să o scuip"....(si ai reusit)
la tine nu sunt greu de atins sensuri inalte: ("dumnezeu a făcut golul din ore, țigări și alte nimicuri")prin cele mai simple cuvinte:("nici eu nu știu unde se sfârșește această lipsă de aer
și tot atâta ur-let")....desigur e doar o parere
Place :)