Poezie
declic
1 min lectură·
Mediu
să mori într-o după-amiază de miercuri
ca și când ai intra într-o cameră goală și-ai stinge lumina
un declic pe care-l mai auzi doar cu vârful degetelor
și cu partea de suflet de care te lepezi
da, îți e dor de cât mai mult întuneric
picioarele tale au fost dintotdeauna sărate și oarbe
să mori ca și când ai trece de partea cealaltă a oglinzii
aici, reflexia păstrează ceva din lașitatea de peste zi
doar albul pereților și nervii puși la uscat
nimic nu poate strica acest echilibru
dintre neputință și delăsare
picură-ncet și tu abia mai încapi în această depresie
012353
0
C